Costul unui mic dejun atinge cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani

Costul produselor alimentare de bază care alcătuiesc un mic dejun obişnuit a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, sub presiunea vremii nefavorabile şi a dificultăţilor din lanţul de aprovizionare, ceea ce reprezintă încă o presiune în creştere asupra inflaţiei mondiale.

Indicatorul Financial Times pentru micul dejun, bazat pe preţurile futures pentru cafea, lapte, zahăr, grâu, ovăz şi suc de portocale, a crescut cu 63% din 2019, într-o mişcare care s-a accelerat începând cu această vară.

Companiile din industria alimentară cresc preţurile pentru a-şi proteja marjele de profit, marile multinaţionale, inclusiv Nestlé şi Procter & Gamble, avertizând în ultimele săptămâni că presiunile asupra costurilor vor continua să se înrăutăţească. Analiştii spun că majorarea costurilor de producţie, procesare şi transport va menţine preţurile ridicate.

„Preţurile ridicate sunt aici pentru cel puţin încă un an”, a declarat Carlos Mera, şeful departamentului de cercetare a pieţei de mărfuri agricole de la Rabobank.

Vremea bună şi recoltele abundente dintre 2016 şi 2020 au menţinut preţurile pentru materiile prime alimentare la niveluri moderate, dar de atunci diverse probleme au lovit deodată, a declarat Will Osnato, analist la firma de date şi cercetare în domeniul materiilor prime Gro Intelligence.
Problemele legate de producţia de alimente au apărut pe fondul creşterii cererii, în condiţiile în care revenirea după pandemie s-a dovedit a fi mai puternică decât estimările.
Deşi preţurile pentru produsele alimentare de bază tind să se stabilizeze în ultimele luni ale anului, pentru că este sezonul post-recoltă în emisfera nordică şi începutul sezonului de creştere în sud, preţurile au continuat să crească în acest an, iar produsele pentru micul dejun au crescut cu 26% de la jumătatea anului.

Modelele meteorologice contribuie la acest lucru. Meteorologii prognozează un eveniment meteorologic La Nina pentru al doilea an consecutiv, ceea ce va duce la o nouă perioadă de secetă şi îngheţuri. Costul îngrăşămintelor, care sunt fabricate din gaze naturale, a crescut, deoarece mulţi producători şi-au oprit, de asemenea, fabricile, ceea ce a sporit presiunea.

Într-un an cu vreme extremă, cultivatorii din regiunile cheie de producţie pentru multe produse alimentare s-au confruntat cu scăderi ale producţiei. Preţurile futures la grâu au crescut cu 20% de la începutul anului, în condiţiile în care Rusia, America de Nord şi Argentina au fost afectate de secetă, iar ce producătorii europeni au fost afectaţi de ploi. Ultima dată când preţurile la grâu au urcat la nivelurile actuale a fost în urma secetei din 2012 din SUA.

Între timp, preţurile la ovăz s-au dublat în acest an, după ce o secetă severă în Canada a distrus aproape jumătate din recoltă. Fiind cel mai mare producător şi exportator de ovăz din lume, producţia Canadei afectează comerţul mondial, iar anul acesta recolta sa a scăzut cu 44%, potrivit Gro.

Seceta din Brazilia, mare producător şi exportator de zahăr şi cafea, a afectat ambele produse de bază. Zahărul a crescut cu 26% de la începutul anului, în timp ce cafeaua a urcat cu 56%. Fermierii din cele mai mari regiuni de cultivare a cafelei au fost, de asemenea, afectaţi de îngheţuri neobişnuite în luna iulie, ceea ce ridică temeri pentru recolta din sezonul următor.

Cafeaua a fost, de asemenea, unul dintre produsele de bază cele mai afectate de problemele lanţurilor de transport, a declarat Mera. Transportul maritim continuă să fie o problemă care afectează lanţul de aprovizionare, cu tarifele pentru containere cu aproape 280% mai mari decât anul trecut, potrivit grupului de transport maritim Drewry.

Cererea susţinută a dus la creşterea preţurilor pentru lapte şi suc de portocale, care au avut un impuls iniţial din cauza pandemiei, şi au continuat să fie susţinute de creşterea numărului de consumatori care iau micul dejun acasă. Cererea în creştere de biocombustibili determină, de asemenea, creşterea preţurilor la uleiurile vegetale, cum ar fi uleiul de canola, de soia şi de palmier.
Creşterea costurilor pentru agricultori va face dificil pentru aceştia să profite de preţurile mai mari şi să crească oferta. „Toate mărfurile agricole vor fi afectate de faptul că preţurile îngrăşămintelor nu se vor reduce pe termen scurt”, a declarat Kona Haque, şeful firmei de cercetare şi tranzacţionare ED&F Man.

„Va fi nevoie de mai mult de un an pentru a ieşi din situaţia de aprovizionare restrânsă în care ne aflăm acum”, a declarat Will Osnato de la Gro.

#Mic dejun #cost #record

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În Republica Moldova, consumul de droguri, alcool și tutun crește îngrijorător, iar cel mai afectat grup sunt minorii și adolescenții. Specialiștii avertizează că fenomenul se extinde rapid și devine tot mai complex, din cauza apariției substanțelor noi, dar și a lipsei unei strategii naționale de prevenire. Subiectul a fost discutat în cadrul mesei rotunde „Abordare modernă a adicțiilor”, organizată la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.

Potrivit specialiștilor, numărul consumatorilor de droguri crește, mai ales în rândul minorilor și adolescenților. Tinerii experimentează droguri ilegale, dar și produse precum alcoolul, tutunul și țigaretele electronice, transmite Realitatea.md

„Încercăm să vedem gravitatea problemei în drogurile ilegale sau în consumatorii de droguri Dar societatea sau realitatea ne demonstrează că tutunul, consumul de alcool în exces și tot felul de alte adicții comportamentale chinuie familii, fac probleme foarte mari celor din jur. Iar nemijlocit consumatorilor – probleme de sănătate mentală, spune Maria Vîrlan, decanul Facultății de Psihologie și Psihopedagogie Specială.”

Experții afirmă însă că problema este mult mai complexă, pentru că nu vorbim doar despre trafic de substanțe interzise.

În același timp, președintele Comisiei Parlamentare „Comisia drepturile omului și relații interetnice”, Grigore Novac, a afirmat că „Avem breșe enorme pe segmentele de frontieră, ori aceste droguri, anume pe segmentele de frontieră nimeresc în Republica Moldova. .Între 5-7 % din totalul drogurilor care sunt pe piața neagră a Republicii Moldova sunt produse aici în țară. Anume sub influența sintetice.”

„Avem peste 12 mii de persoane care sunt la evidență, avem o creștere a anumitor substanțe, atât clasice care sunt bine cunoscute, cât și a unor substanțe noi. Acest lucru reprezintă un risc deosebit pentru populație.” Confirmă Igor Năstas, conferențiar universitar în cadrul Catedrei de sănptate mintală, psihologie medicală și psihoterapie în cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova

În sistemul medical din Moldova există terapia de substituție pentru dependențele de opiacee, o intervenție modernă care presupune administrarea zilnică, controlată, a unor medicamente. Această terapie ajută persoanele dependente să-și stabilizeze viața, să reducă riscurile medicale și să evite recidivele.

Iurie Bucinschi, director al Instituției Medico-Sanitare Publice „Dispensarul Republican de Narcologie”, a declarat că „Terapia substitutivă la noi este efectuată prin două preparate – metadonă și morfină. Medicii consultă pacienții și decid care preparat este necesar și doza acestuia, pe care pacientul o primește zilnic.”

O problemă gravă rămâne consumul de tutun și nicotină în rândul minorilor. Astfel, experții afirmă că una dintre soluții ar fi protejarea eficientă a instituțiilor de învățământ. Limitarea accesului la aceste produse în apropierea școlilor este esențială pentru a preveni consumul la vârste fragede.

Ion Șalaru, șeful direcției prevenire și control BNT în cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, transmite că „Astăzi, dintre adolescenți, dacă vorbim de 13-15 ani, în proporție de 15% au consumat alcool și în proporție de aproape 22% au consumat produse din tutun și produse conexe, mă refer la țigări și țigarete electronice. Deci riscul astăzi este răspândirea țigaretelor electronice în școli și acest lucru trebuie de combătut.”

Lipsa unei strategii naționale face ca prevenirea să fie fragmentară. Mai mult, instituțiile acționează haotic și eficiența măsurilor este redusă, spun specialiștii.

„Spre regret, noi nu avem în Republica Moldova astăzi o strategie, un plan de acțiuni, un program de măsuri pentru a preveni consumul de droguri și alte tipuri de adicții”, a adăugat Maria Vîrlan, decanul Facultății de Psihologie și Psihopedagogie Specială.

Și secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Interne, Alexandru Bejan confirmă că „Prevenirea care, în general cu referire la adicții, dar și cu referire la droguri, necesită o altă perspectivă bazată deja pe o abordare comportamentală și pe o abordare nemijlocită de ceea ce se întâmplă cu generația tânără.”

Specialiștii consideră că prevenirea este cea mai eficientă investiție în sănătatea publică: costă mai puțin decât tratamentul și poate opri dependențele înainte să apară. Totuși, fără un program național unitar, acțiunile de prevenire rămân fragmentare, iar tinerii sunt expuși riscurilor. O strategie coerentă ar permite instituțiilor să acționeze coordonat și să identifice rapid zonele de risc.

În cadrul evenimentului președintele Centrului Internațional de Prevenire a Comportamentului de Dependență, spune că „Problema adicțiilor în Republica Moldova poate fi soluționată numai integrat. Fără restricții, fără sancțiuni dure, avem nevoie de politici bazate pe educație, pe informare. Avem nevoie de proiecte de informare și prevenire antidrog, atât pentru copii de vârsta preșcolară și școlară, cât și pentru restul populației.”

La eveniment au participat peste 50 de experți – medici, psihologi și reprezentanți ai autorităților, care au analizat prevenirea și tratamentul adicțiilor în rândul tinerilor. Aceștia au votat și o rezoluție menită care își propune să sprijine specialiștii din domeniu, să consolideze cooperarea interinstituțională și să extindă programele de prevenție în școli și comunități. Documentul va sta la baza elaborării noii strategii naționale antidrog, aliniată recomandărilor științifice.

#adicții #adolescenti #Droguri