În timp ce toţi ochii lumii financiare sunt îndreptaţi spre Frankfurt pentru a afla cum banca centrală a zonei euro reacţionează la un val de inflaţie fără precedent, dar despre care asigură că este trecător, economiile est-europene au propriile probleme cu creşterile de preţuri, scrie Ziarul FinanciarZiarul Financiar.

În Ungaria, unul dintre principalii producători de hârtie igienică avertizează că produsele pe care le vinde se vor scumpi, dar dă asigurări că producţia poate fi menţinută. În acelaşi timp, în sectorul de retail se anunţă scumpiri de 20-30% în sezonul cumpărăturilor de toamnă-iarnă.

În Polonia, majoritatea companiilor spun că anul viitor va fi unul al scumpirilor. Iar în Cehia, un ziar îşi asigură publicul: „Bohemia Energy (cel mai mare furnizor de energie alternativă) a intrat în faliment. Dar să nu vă îngrijoraţi de gaze şi electricitate. Doar de preţurile care vor exploda“. Şi în Ungaria şi în Cehia altcineva are motive mari de îngrijorare. Este penurie de AdBlue, un aditiv care adăugat în combustibilul camioanelor reduce emisiile poluante. Aceasta înseamnă că transportatorii de mărfuri au probleme.
În Ungaria, MOL, cel mai mai mare producător de carburanţi, a raţionalizat vânzările. În Cehia, aditivul este produs de o companie care aparţine chiar premierului, un personaj care s-a lovit de probleme mari în cele mai recente alegeri.

Vajda-Papir este unul dintre cei mai mari producători de hârtie igienică, şerveţele şi materiale din hârtie pentru curăţenie şi igienă. CEO-ul companiei, Attila Vajda, spune într-un interviu pentru agenţia de presă MTI, controlată de guvern, că firma sa poate respecta planul de producţie, chiar dacă sunt mai mari costurile cu  materia primă, celuloza. Însă preţurile hârtiei igienice vor creşte.

Celuloza încă se mai găseşte de achiziţionat pe pieţele internaţionale, însă preţurile s-au dublat de la începutul anului, iar pe termen mediu nu este de aşteptat vreo reducere. Un motiv al scumpirii materiei prime este cererea mai mare în contextul tendinţei de reducere a folosinţei plasticului. Iar la hârtia igienică, celuloza nu poate fi înlocuită cu altceva. Apoi, nu este disponibilă suficientă hârtie reciclată.

Celuloza este adusă din America de Sud şi Scandinavia. Cererea anuală pentru hârtie igienică şi şerveţele în Ungaria este de
90.000 de tone. Capacitatea de producţie a Vajda-Papir este cu mult mai mare şi este extinsă de la an la an. Unităţile de producţie lucrează nonstop.

Hungary Today scrie că maghiarii se pot aştepta ca la multe categorii populare de produse preţurile să crească şi să existe mai puţine reduceri în actualul sezon de vânzări de Black Friday şi Crăciun. Însă dorinţa publicului de a cumpăra s-ar putea să fie mai puternică.

Situaţia reflectă condiţiile de pe pieţele internaţionale, unde capacităţile de producţie sunt insuficiente pentru a face faţă cererii de după deschiderea economiilor, iar între­rupe­rile de pe lanţurile de aprovizionare abundă. Rezultatul este că multe produse ajung în Europa în cantităţi mai mici şi după mai mult timp. De asemenea, producătorii pun accent pe articole mai scumpe, în dauna celor mai ieftine, ceea ce duce la accelerarea inflaţiei.
În plus, cumpărătorii unguri trebuie să suporte deprecierea forintului, care face ca importurile să fie mai scumpe.

În Polonia, cea mai mare economie din regiune, 71% dintre companiile medii şi mari intenţionează să majoreze preţurile produselor lor în următoarele 12 luni, arată o analiză a firmei de audit Grant Thornton.
Doar 5% dintre firme au în plan reduceri de preţuri, scrie thefirstnews.com. Procentul net al afacerilor care văd majorări este la cel mai ridicat nivel de când Grant Thornton face acest studiu, adică de 11 ani. „Presiunile inflaţioniste cresc clar în Polonia“, se arată în analiza citată. „În septembrie, dinamica preţurile a crescut cu 5,9%, cel mai mare rezultat din ultimii 20 de ani. Din nefericire, sunt multe semne că această accelerare va creşte.“

În Cehia, Bohemia Energy, cel mai mare furnizor de energie alternativă din ţară, cu aproape un million de clienţi în toată ţara, a dat, brusc, faliment. Compania a explicat că a fost forţată să ia această măsură drastică din cauza creşterii rapide, extreme, a preţurilor energiei pe pieţe. Piaţa ceha se confruntă acum cu o situaţie fără precedent: în următoarele şase luni, aşa numiţii „furnizori de ultimă instanţă“ trebuie să umple golul lăsat de faliment.

Premierul Andrej Babis a convocat rapid o conferinţă de presă în care i-a asigurat pe cehi că nu au de ce să se teamă şi a propus reducerea taxelor pe energie de la 21% la 0. Clienţii rămaşi fără serviciile Bohemia trebuie acum să semneze contracte noi cu furnizorii de ultimă instanţă, dar fără să poată alege între aceştia. Este vorba de companiile germane E.ON şi Innogy, companiile municipale de electricitate şi gaze din Praga PRE şi Prazska plynarenska şi colosul de stat CEZ. Între timp, cehii au început deja cumpărăturile de sărbători de teama scumpirilor viitoare.