Vești bune de pe frontul de vest. S-a ieftinit petrolul. Sturza: Un impact pozitiv pentru formula cu Gazprom

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au scăzut cu 2,73 dolari, sau cu 3,2%, până la 81,99 dolari pe baril, în timp ce cotaţia ţiţeiului West Texas Intermediate (WTI), de referință pe piaţa americană, a scăzut cu 3,05 dolari sau cu 3,6%, până la 80,86 dolari.

Aceasta este cea mai mare scădere procentuală zilnică pentru ambele benchmark-uri de la începutul lunii august şi cel mai scăzut nivel de închidere din 7 octombrie pentru Brent şi din 13 octombrie pentru WTI. Stocurile săptămânale de ţiţei din SUA au crescut peste aşteptări, cu mai mult de 3,3 milioane de barili. Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi aliaţii săi, grup cunoscut sub numele de OPEC+, se întâlnesc azi, fiind aşteptat să reconfirme planurile existente de creştere lunară a livrărilor. Grupul BP a anunţat marţi că va creşte investiţiile în petrol şi gaze de şist din SUA la 1,5 miliarde de dolari, în 2022, de la 1 miliard de dolari în acest an”, susține fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza.

Fostul premier afirmă că reducerea prețului la petrol va avea un impact pozitiv pentru “formula” cu Gazprom bazată pe prețul produselor legate de țiței.

În data de 29 octombrie Moldovagaz și Gazprom au semnat contractul de livrare a gazelor pentru o perioadă de cinci ani. Formula de calcul a prețului de livrare este că în perioada caldă a anului prețurile sunt formate 70% din prețurile spot la bursă și 30% prețul petrolului și a motorinei la bursă, iar în perioada rece a anului 70% prețul petrolului și a motorinei și 30% prețurile spot. Pe această formulă de calcul a insistat Chișinăul.

#gaz #preturi #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.