Clientelismul politic la distribuirea banilor publici „pune pe brânci” Republica Moldova

Corupția, clientelismul politic și capacitatea scăzută a autorităților publice de a răspunde în mod adecvat necesităților cetățenilor sunt factori care, în continuare, determină nivelul scăzut de dezvoltare a Republicii Moldova. Aceste probleme pot fi observate atât la nivel central, în cele mai înalte cercuri ale guvernării, cât și la nivel local, unde bugetele locale sunt limitate și, adesea, utilizate ineficient. În același timp, o manifestare pronunțată a clientelismului politic poate fi observată și în procesul de alocare a fondurilor publice de la nivel central la cel local, constată într-o analiză Expert Grup.

Migrația primarilor de la un partid politic la altul este o practică des întâlnită în Republica Moldova. Pe de o parte, acest fapt denotă prezența corupției în mediul politic, pe de altă parte stimulează și amplifică nivelul de clientelism politic în utilizarea fondurilor publice. Migrația primarilor s-a intensificat într-un mod nemaivăzut în perioada anilor 2015 – 2019 fiind un rezultat direct al mișcărilor politice la nivel central începute la puțin timp după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Evident, migrația primarilor are o singură direcție – către partidul aflat la guvernare. După scrutinul local din 2015, din cei 898 de primari aleși 471 și-au schimbat afilierea politică, unii chiar și de trei ori. După alegerile locale din 019 fenomenul migrației politice a primarilor s-a temperat în sensul în care există puține exemple de schimbări a afilierii politice”, se arată în analiza economiștilor de la Expert Grup.

Domeniile vulnerabile la clientelismul politic

Astfel, pe lângă transferurile cu destinație generală și cele cu destinație specială propuse de Ministerul Finanțelor, deseori, deputații vin cu propuneri de completare a volumului de mijloace financiare pentru anumite autorități publice locale. Aceste amendamente pot constitui o formă potențială de clientelism politic.

Transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale

În cadrul analizei datelor au fost atestate tendințele de favorizare a primăriilor afiliate guvernării într-un an neelectoral precum și de suport a primăriilor neafiliate guvernării într-un an electoral/pre-electoral, sunt în detrimentul eficienței și oportunității utilizării fondurilor publice. La general, aprobarea finanțării are loc în context politic, fără a fi luate în calcul cerințele de eficiență și oportunitate. În esență, transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale funcționează în calitate de „bonus” în pachetul de instrumente de formare a bazinului electoral al partidelor politice, contrar cerințelor de eficiență, transparență și oportunitate.

Fondul Rutier și Programul „Drumuri bune”

În urma evaluării alocațiilor în cadrul programului „Drumuri bune” s-a constatat utilizarea acestui instrument în scopuri politice și chiar electorale. Nu toate primăriile din țară au beneficiat de alocații financiare în cadrul programului, cele mai mari sume fiind alocate celor afiliate guvernării sau celor potențiale afiliate guvernării. Astfel, în 2018 șansele ca un locuitor al unei localități a cărei primării era afiliată guvernării să „beneficieze” de finanțare în cadrul programului „Drumuri bune” erau de 2,3 ori mai mari față de un locuitor dintr-o primărie neafiliată guvernării. De cealaltă parte, în 2019 șansele unui locuitor dintr-o primărie afiliată guvernării erau de 2,6 ori mai mari ca șansele unui locuitor dintr-o comunitate cu primar neafiliat guvernării să obțină finanțare.

Fondul Ecologic Național

Deși în timp s-a redus manifestarea clientelismului politic în cazul transferurilor efectuate din cadrul FEN, riscul utilizării resurselor fondului în scopuri politice încă persistă. Manifestarea clientelismului politic în realizarea alocărilor din FEN este determinat, în primul rând, de componența Consiliului de Administrare al Fondului.

Fondul Național de Dezvoltare Regională

Indicele calculat al clientelismului politic reflectă faptul că unei populații de 1,45 mil. cetățeni unde sunt primării afiliate guvernării în 2018 s-au alocat 113,9 mil. MDL, în timp ce la 1,9 mil. locuitori din partea primăriilor neafiliate guvernării i s-au acordat 70,9 mil. MDL, iar în 2019 – 120 mil. MDL versus 79 mil. MDL. Astfel, a fost identificat un indice moderat al favorizării clientelismului politic.

Manifestarea clientelismului politic este redusă pentru Fondul de Investiții Sociale din Moldova, Fondul de Eficiență Energetică și Fondurile de urgență ale Guvernului, constată economiștii de la Expert Grup.

#clientelism #distribuire #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul energetic OMV Petrom, cea mai mare companie din România și un jucător-cheie și pe piața din Republica Moldova, a anunțat o ajustare masivă de depreciere în valoare totală de 420 milioane de euro, care va fi reflectată în rezultatele financiare ale trimestrului IV din 2025.

Decizia vine ca efect direct al acordului semnat în decembrie 2025 între grupul OMV și Guvernul României, prin care au fost stabilite principiile pentru prelungirea cu 15 ani a licențelor de producție pentru zăcămintele de petrol și gaze.

Într-un raport transmis astăzi Bursei de Valori București, OMV Petrom arată că aceste ajustări sunt legate exclusiv de segmentul Exploration & Production (E&P) și nu afectează performanța operațională curentă a companiei.

Potrivit companiei, prima componentă majoră a deprecierii este de aproximativ 300 milioane de euro și vizează alte active financiare din segmentul E&P, în legătură cu obligațiile de abandonare a sondelor și infrastructurii petroliere, costuri care trebuie suportate la finalul ciclului de viață al zăcămintelor.

A doua componentă, de circa 120 milioane de euro, este legată de imobilizările corporale din E&P și reflectă: taxarea mai ridicată introdusă prin noul acord cu statul român, declinul mai accentuat al producției la unele zăcăminte mature.

Acești doi factori au redus valoarea economică a unor active din portofoliul Petrom, ceea ce a impus recunoașterea contabilă a pierderilor.

Impactul total este de 420 milioane de euro, dar doar „pe hârtie”. OMV Petrom subliniază că cele 420 milioane de euro vor fi clasificate drept „elemente speciale”, ceea ce înseamnă că nu afectează rezultatul operațional curent al companiei.

„Estimăm că Rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale al companiei pentru T4/25 nu va fi afectat de niciuna dintre aceste ajustări”, a transmis compania.

OMV Petrom este unul dintre cei trei jucători care domină piața carburanților din Republica Moldova, având o cotă de aproape 20% la importul de benzină.