Cresc alocațiile pentru medicină. Bugetul a fost majorat cu peste 10%

În anul 2022 fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală vor însuma venituri și cheltuieli de 12,2 miliarde de lei. Un proiect de decizie în acest sens a fost aprobat astăzi de Cabinetul de Miniștri.

Comparativ cu suma aprobată pentru anul 2021, este prognozată majorarea veniturilor cu 1,1 miliarde de lei (sau 10,3%), iar a cheltuielilor cu 943,5 mil. de lei (sau 8,3%). Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în formă de contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense vor constitui 6 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 919,3 mil de lei față de cele aprobate în 2021.

La fel, pentru anul 2022, se va păstra prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală atât în formă de contribuție procentuală de 9%, cât și în formă de sumă fixă de 4.056 de lei.

Totodată, pentru transferurile din bugetul de stat în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru asigurarea categoriilor de persoane neangajate sunt prevăzuți 6 miliarde de lei, cu o majorare de 227,7 mil. de lei comparativ cu nivelul aprobat pentru anul 2021.

Pentru transferurile de la bugetul de stat pentru realizarea programelor naţionale de ocrotire a sănătăţii pentru asigurarea bolnavilor cu diabet zaharat cu preparate antidiabetice, precum orale, insuline umane și analogi de insulină sunt prevăzuți 150,6 mil. de lei.

La estimarea cheltuielilor FAOAM pe anul 2022 s-a ținut cont de legislația în vigoare și prioritățile în acordarea serviciilor medicale, necesare populației și raportate la capacitățile sistemului de sănătate. Respectiv, alocațiile suplimentare în sumă de 943.503.700 de lei sunt preconizate pentru acoperirea următoarelor cheltuieli:

majorarea salariilor personalului administrativ-gospodăresc din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, începând din 01.11.2021.
asigurarea compensării unor tipuri de dispozitive medicale, servicii de îngrijiri medicale la domiciliu și palliative.
acoperirea cheltuielilor pentru serviciile spitalicești acordate pacienților care întrunesc definiția de caz COVID-19 (suspect, probabil, confirmat), măsuri de profilaxie și prevenire a riscurilor de îmbolnăvire.
acoperirea cheltuielilor strict necesare pentru asigurarea bunei funcționări a prestatorilor de servicii medicale în scopul acordării asistenței medicale oportune și calitative populației, etc.

În fondul de bază se planifică a fi acumulate şi utilizate 12 miliarde de lei, cu 8,2% mai mult comparativ cu nivelul aprobat pentru anul 2021.

Pentru fondul de rezervă al asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2022 sunt preconizați 10.000.000 de lei, care sunt destinați pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare, legate de îmbolnăviri şi afecţiuni urgente, precum și compensarea diferenţei dintre cheltuielile efective legate de achitarea serviciilor medicale curente. La fel, în anul 2022, fondul măsurilor de profilaxie va însuma 50 mil. de lei, cu 5.000.000 de lei mai mult față de cel aprobat pentru 2021. Pentru fondul de dezvoltare și modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale se estimează în cuantum de 15.000.000 de lei la nivelul anului 2021.

#asigurări #buget #medicina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.