Tofan trage alarma: Moldova riscă să falimenteze dacă nu reduce deficitul bugetar

Premierul Vasile Tofan avertizează că Republica Moldova nu își poate permite să mențină un deficit bugetar de 6% din Produsul Intern Brut (PIB), întrucât o asemenea situație ar pune în pericol sustenabilitatea finanțelor publice. Șeful Executivului a anunțat că Guvernul intenționează să reducă deficitul sub 5% din PIB în 2027, iar în 2028 să îl coboare sub pragul de 4%.

„Noi, anul ăsta, după rectificare, avem un deficit bugetar de 6% din PIB. Țara asta o să falimenteze dacă noi o să ținem deficitul ăsta de 6% din PIB. Pentru anul viitor ne propunem să aducem deficitul cel puțin sub 5% din PIB. Încă peste un an acest deficit ar trebui să se ducă sub 4% din PIB”, a declarat Vasile Tofan în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Premierul a explicat că reducerea deficitului presupune economii de miliarde de lei și o abordare mult mai strictă a cheltuielilor publice. Potrivit estimărilor prezentate de acesta, PIB-ul Republicii Moldova ar urma să ajungă în 2027 la aproximativ 430 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă că fiecare punct procentual din PIB reprezintă 4,3 miliarde de lei.

„PIB-ul nostru este de 430 de miliarde de lei, planificate pentru anul viitor. Deci, înțelegeți, fiecare punct procentual din PIB înseamnă circa 4,3 miliarde de lei”, a subliniat șeful Guvernului.

Raportat la această prognoză economică, un deficit de 5% din PIB ar echivala cu aproximativ 21,5 miliarde de lei. Astfel, pentru a coborî sub acest prag, autoritățile vor trebui să limiteze diferența dintre cheltuielile și veniturile bugetare la mai puțin de această sumă.

Declarațiile vin în condițiile în care, după rectificarea bugetară pentru anul 2026, deficitul Republicii Moldova a ajuns la aproximativ 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB. Veniturile bugetului de stat sunt estimate la 80,27 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile ajung la 103,35 miliarde de lei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consumatorii vulnerabili și cei afectați de sărăcie energetică vor fi protejați de deconectarea de la electricitate între 1 noiembrie și 31 martie, cu condiția achitării facturilor pentru consumul curent. Prevederea se regăsește în proiectul noului Regulament privind furnizarea energiei electrice, elaborat de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

Protecția ar urma să se aplice și pe durata examinării de către furnizor sau ANRE a unei reclamații privind facturarea, în aceleași condiții. Statutul de consumator vulnerabil sau afectat de sărăcie energetică va trebui confirmat potrivit criteriilor și procedurilor legale, iar furnizorii vor fi obligați să informeze clienții, la semnarea contractului, despre eligibilitatea pentru această categorie.

Proiectul introduce și o obligație pentru furnizori înainte de a solicita deconectarea unei gospodării pentru neplată: consumatorul trebuie informat, din timp și fără costuri suplimentare, despre alternative. Acestea pot include planuri de plată, consiliere pentru gestionarea datoriilor, audituri energetice sau moratorii privind deconectarea. Dacă informarea nu este făcută, furnizorul nu va putea solicita deconectarea pentru motivul respectiv.

Documentul detaliază și protecția persoanelor care contestă facturile. Pe durata examinării reclamației de către furnizor, deconectarea pentru neachitarea facturilor este interzisă. Consumatorul rămâne însă obligat să achite consumul curent, partea necontestată și celelalte obligații ajunse la scadență care nu fac obiectul reclamației.

O altă prevedere vizează posibilitatea de a solicita contracte cu preț fix pentru o perioadă de cel puțin un an. Furnizorii cu peste 200.000 de consumatori finali vor fi obligați să ofere această opțiune la cerere, cu posibilitatea unor excepții aprobate de ANRE în condițiile regulamentului. Furnizorul nu va putea modifica unilateral clauzele unui asemenea contract. Factura va putea totuși reflecta modificări ale unor elemente pe care acesta nu le controlează, precum impozitele și taxele.

Consumatorii care au contoare inteligente vor putea solicita contracte cu prețuri dinamice, care reflectă variațiile de pe piețele de energie electrică pe termen scurt. Încheierea unui asemenea contract va necesita acordul expres al clientului, după informarea acestuia despre avantaje, costuri și riscuri.

Pentru persoanele care își pierd furnizorul în condițiile prevăzute de lege, proiectul stabilește furnizarea de ultimă opțiune pentru cel puțin șase luni. Potrivit notei informative, regulamentul din 2019 prevede încă o limită de 90 de zile, deși Legea cu privire la energia electrică din 2025 garantează deja minimum șase luni.

Totodată, consumatorii casnici vor trebui anunțați cu cel puțin o lună înainte despre propunerea de modificare a contractului, față de termenul de cel puțin 15 zile lucrătoare indicat în regulamentul anterior. Facturile vor include informații despre instrumentul ANRE de comparare a ofertelor și, după caz, data unei viitoare modificări a produsului sau a prețului.

Noul regulament este propus pentru a înlocui actul aprobat în 2019 și pentru a-l alinia la Legea cu privire la energia electrică din 2025.