Un manuscris cu calcule făcute de Einstein pentru teoria relativităţii, vândut cu 11 milioane de euro

Un manuscris al lui Albert Einstein ce conţine calcule din perioada când încerca să formuleze Teoria relativităţii a fost vândut marţi seară, la Paris, pentru 11 milioane de euro.

Vânzarea de la Christie’s a doborât recordul pentru un document ştiinţific cu semnătură, potrivit BBC.

Aceasta este una din cele două lucrări care arată munca fizicianului teoretician la descoperirea sa ştiinţifică.

Teoria, publicată în 1915, a transformat înţelegerea spaţiului, a timpului şi gravitaţiei.

Cele 54 de pagini cu calcule datează din 1913 – 1914 şi au fost scrise de Einstein şi colegul său, elveţianul Michele Besso, care a păstrat documentul.

Christie’s a salutat faptul că Besso a păstrat manuscrisul. „Einstein a păstrat foarte puţine înscrisuri, aşa că simplul fapt că manuscrisul a supravieţuit şi a ajuns la noi este extraordinar”, a spus expertul Vincent Belloy.

Calculele sunt notate cu cerneală neagră şi, potrivit lui Belloy, arată mai multe erori în trasarea teoriei.

Casa de licitaţii nu a divulgat cine a cumpărat manuscrisul, însă a spus că a atras oferte din întreaga lume

În luna mai, o scrisoare scrisă de Einstein conţinând cea mai cunoscută ecuaţie a sa, E=mc², a fost vândută pentru mai mult de 1,2 milioane de dolari.

#manuscris #Einstein #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.