Criza energetică mondială se adâncește! Ce riscă țările dependente de importuri, inclusiv Moldova

20 Nov. 2026, 10:57
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Nov. 2026, 10:57 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Factura mondială pentru importurile de petrol și gaze naturale va ajunge la 1.600 de miliarde de dolari în 2026, în creștere cu 25% față de anul precedent, deși cererea de energie este în scădere. Estimările aparțin Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) și reflectă impactul perturbărilor din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor naturale, relatează Business Today.

Potrivit raportului World Energy Outlook 2026, criza din Strâmtoarea Ormuz a provocat pierderi cumulate de aprovizionare de aproximativ 2,8 miliarde de barili de petrol și 60 de miliarde de metri cubi de gaze naturale provenite din regiunea Golfului Persic.

Perturbările au generat creșteri puternice ale prețurilor pe piețele internaționale. În timpul crizei, cotațiile motorinei au depășit pragul de 200 de dolari pe baril, reflectând dificultățile de aprovizionare și presiunile asupra pieței produselor petroliere.

Datele IEA evidențiază un paradox al pieței energetice mondiale: statele consumă mai puțină energie, dar sunt nevoite să plătească mult mai mult pentru importuri. Astfel, factura globală pentru petrol și gaze ar urma să crească cu aproximativ 320 de miliarde de dolari față de nivelul estimat pentru 2025.

Una dintre economiile cele mai expuse este India, care importă peste 85% din necesarul său de petrol brut. Creșterea cotațiilor internaționale majorează cheltuielile pentru importuri și cererea de dolari, exercitând presiuni asupra monedei naționale, rupia.

O eventuală depreciere a rupiei ar face importurile de petrol și mai costisitoare, alimentând un cerc vicios al scumpirilor. Efectele s-ar putea transmite ulterior către transporturi, logistică, industrie și agricultură, contribuind la accelerarea inflației.

Totuși, creșterea prețului internațional al petrolului nu determină automat majorarea imediată a tarifelor la benzină și motorină. Prețurile finale depind inclusiv de costurile de rafinare, taxele aplicate și marjele companiilor petroliere.

În cazul în care prețurile la pompă sunt menținute artificial la un nivel redus, companiile din sector riscă să înregistreze o diminuare a profitabilității. În schimb, transmiterea integrală a scumpirilor către consumatori poate amplifica presiunile inflaționiste.

Creșterea facturii energetice pune presiune și asupra finanțelor publice. Guvernele ar putea fi nevoite să majoreze subvențiile pentru anumite produse, inclusiv gazul utilizat la gătit și îngrășămintele agricole, reducând astfel resursele disponibile pentru investiții și alte priorități bugetare.

Pentru India, o factură mai mare la importurile de petrol poate contribui și la adâncirea deficitului de cont curent, în special dacă veniturile din exporturi nu reușesc să compenseze cheltuielile suplimentare.

Agenția Internațională pentru Energie identifică însă și posibile evoluții favorabile. O eventuală soluționare a crizei din Strâmtoarea Ormuz, combinată cu extinderea ofertei globale de petrol și gaze naturale lichefiate, ar putea contribui la reducerea prețurilor.

Specialiștii subliniază că diversificarea furnizorilor, consolidarea rezervelor strategice și accelerarea investițiilor în surse regenerabile reprezintă măsuri importante pentru reducerea vulnerabilității economiilor dependente de importurile energetice.

20 Nov. 2026, 10:22
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Nov. 2026, 10:22 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Republica Moldova va cheltui în anul 2027 nu mai puțin de 8,2 miliarde de lei numai pentru dobânzile aferente datoriei de stat, echivalentul a aproximativ 22,5 milioane de lei în fiecare zi. Suma este cu 1,69 miliarde de lei sau 26% mai mare decât cea prevăzută pentru anul 2026, potrivit datelor din proiectul bugetului de stat, aprobat de Guvern.

Creșterea este și mai mare dacă raportăm cheltuielile la anul 2025, când statul a plătit dobânzi de 4,27 miliarde de lei. Astfel, în numai doi ani, povara dobânzilor aproape se dublează și urmează să crească cu 3,93 miliarde de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 92%.

Cea mai mare parte a banilor va fi direcționată către deservirea datoriei interne. Ministerul Finanțelor estimează că dobânzile pentru împrumuturile contractate pe piața internă vor ajunge la 5,52 miliarde de lei în 2027, cu 1,14 miliarde de lei mai mult decât în anul curent. Această componentă va reprezenta peste 67% din totalul cheltuielilor pentru serviciul datoriei.

Din cele 5,52 miliarde de lei, aproximativ 4,82 miliarde vor fi utilizate pentru plata dobânzilor aferente valorilor mobiliare de stat emise pe piața primară. Alte 565,6 milioane de lei sunt prevăzute pentru dobânzile la valorile mobiliare emise în executarea garanțiilor de stat, iar 104,7 milioane de lei vor reprezenta costurile titlurilor de stat plasate direct persoanelor fizice.

Potrivit Ministerului Finanțelor, majorarea cheltuielilor pentru datoria internă este determinată de creșterea volumului de valori mobiliare de stat emise și de ratele dobânzilor prognozate pentru noile emisiuni.

Nici împrumuturile externe nu vor fi ieftine. Pentru plata dobânzilor aferente datoriei externe sunt prevăzute 2,68 miliarde de lei, cu 548 de milioane de lei mai mult decât în 2026. Autoritățile explică această evoluție prin majorarea soldului datoriei externe și a costurilor aferente împrumuturilor deja contractate sau planificate.

Presiunea asupra bugetului va continua să crească și în anii următori. Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, numai dobânzile pentru datoria externă vor ajunge la 3,25 miliarde de lei în 2028 și la 3,63 miliarde de lei în 2029. În cazul datoriei interne, cheltuielile vor urca la 5,91 miliarde de lei în 2028 și la 6,06 miliarde de lei în 2029.

Prin urmare, dacă prognozele se vor confirma, cheltuielile totale pentru serviciul datoriei de stat vor ajunge la aproximativ 9,16 miliarde de lei în 2028 și la 9,69 miliarde de lei în 2029.

În paralel, datoria de stat continuă să crească. Pentru sfârșitul anului 2027, autoritățile estimează un sold de aproximativ 186,5 miliarde de lei, echivalentul a 44,2% din Produsul Intern Brut. Din această sumă, aproape 119,9 miliarde de lei vor reprezenta datoria externă, iar 66,6 miliarde de lei datoria internă.

Majorarea datoriei este determinată în principal de necesitatea finanțării deficitului bugetar și de implementarea proiectelor investiționale și a reformelor incluse în Planul de Creștere Economică.

Pentru anul 2027, Guvernul anticipează venituri bugetare de 92,33 miliarde de lei și cheltuieli de 112,26 miliarde de lei, ceea ce înseamnă un deficit de aproape 19,93 miliarde de lei.