Statul vinde 26 de loturi. Cel mai scump e imobilul de la Procuratura Generală, cu un preț de 8 milioane de lei

20 Nov. 2026, 11:10
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
20 Nov. 2026, 11:10 // Actual //  Grîu Tatiana

Agenția Proprietății Publice (APP) scoate la licitație 26 de loturi de imobile ale statului, cu prețuri de pornire cuprinse între 37 000 și 8 milioane de lei. Cel mai ieftin lot este o clădire cu teren din satul Ciolacu Nou, raionul Fălești, iar cel mai scump cuprinde spații de peste 450 de metri pătrați în sectorul Centru al capitalei. Licitația cu strigare va avea loc pe 22 decembrie 2026.

Prețurile de pornire ale celor 26 de loturi însumează peste 18,5 milioane de lei. Pentru cel mai scump dintre ele, licitația va începe de la 8 milioane de lei. Este vorba despre încăperi nelocuibile de 451,2 metri pătrați, situate la etajul al doilea al unei clădiri de pe strada Copăceni 31 din Chișinău și gestionate de Procuratura Generală.

La Cimișlia, o construcție de 828,8 metri pătrați de pe strada Burebista va fi scoasă la vânzare de la 1,9 milioane de lei. În municipiul Cahul, licitația pentru o clădire de 408,6 metri pătrați și terenul aferent va începe de la 1,78 milioane de lei. La Soroca, o clădire administrativă, două garaje, trei depozite și terenul aferent sunt oferite împreună, de la 750 000 de lei.

Lotul din Ciolacu Nou, evaluat pentru licitație la 37 000 de lei, include o construcție de 124,3 metri pătrați și un teren de 255 de metri pătrați. În satul Budăi, raionul Taraclia, o clădire de 135,1 metri pătrați și un teren de 2 134 de metri pătrați sunt scoase la vânzare de la 60 000 de lei.

În total, oferta cuprinde 24 de loturi cu construcții și terenuri aferente, o construcție cu funcții mixte și un lot de încăperi nelocuibile. Cele mai multe loturi sunt în nord, unde sunt oferite 12 proprietăți, cu prețuri de pornire între 37 000 și 750 000 de lei. În centru sunt nouă loturi, cu prețuri între 115 000 și 8 milioane de lei, iar în sud sunt cinci, cu prețuri între 60 000 și 1,9 milioane de lei.

Potrivit prezentării APP, termenul de depunere a cererilor este 21 decembrie, ora 12:00, iar data de la care începe înscrierea va fi anunțată separat. Participanții trebuie să achite un acont de 10% din prețul de pornire al lotului și o taxă de 1 500 de lei pentru persoanele fizice din Republica Moldova sau de 6 000 de lei pentru persoanele juridice, participanții străini și apatrizi.

Agenția precizează că imobilele nu mai sunt necesare activității autorităților și instituțiilor publice. Prin vânzarea lor, APP urmărește să atragă investiții private și să readucă proprietățile în folosință.

20 Nov. 2026, 10:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Nov. 2026, 10:33 // Actual //  Ursu Victor

Industria Republicii Moldova a înregistrat o revenire în septembrie 2026, după reculul din luna precedentă. Producția industrială a crescut cu 10,2% comparativ cu septembrie 2025, în timp ce sectorul energetic a consemnat un salt de 37,4%, arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), care relevă că adevăratul motor al creșterii a fost industria prelucrătoare, responsabilă pentru peste 82% din avansul total.

Revenirea este importantă în condițiile în care, în august, industria înregistrase o scădere anuală de 0,7%. Astfel, după o lună de contracție, producția industrială a revenit pe creștere, iar avansul cumulat pentru primele nouă luni ale anului a ajuns la 7,1%, față de 6,7% înregistrat la sfârșitul lunii august.

Potrivit BNS, industria prelucrătoare, care include fabricarea produselor alimentare, textilelor, materialelor de construcție și a altor bunuri industriale, a raportat în septembrie o creștere de 9% față de aceeași lună din 2025. Contribuția acestui sector la avansul general al industriei a fost de 8,4 puncte procentuale din totalul de 10,2%.

Cea mai spectaculoasă evoluție procentuală a fost înregistrată în sectorul producerii și furnizării energiei electrice și termice, gazelor, apei calde și aerului condiționat, unde producția a crescut cu 37,4% într-un singur an. Cu toate acestea, contribuția sectorului energetic la majorarea producției industriale totale a fost de numai 1,5 puncte procentuale.

Industria extractivă a înregistrat, la rândul său, o creștere de 9,1%, însă influența sa asupra rezultatului general a fost relativ modestă, de 0,3 puncte procentuale.

O evoluție favorabilă este confirmată și de datele ajustate în funcție de numărul zilelor lucrătoare și de sezonalitate. Potrivit acestora, producția industrială din septembrie a fost cu 12% mai mare decât în aceeași lună a anului precedent. Industria prelucrătoare a avansat cu 10,8%, cea extractivă cu 15,6%, iar sectorul energetic cu 24,3%.

La nivelul primelor nouă luni ale anului 2026, producția industrială a crescut cu 7,1% în termeni bruți, comparativ cu perioada corespunzătoare din 2025. Industria prelucrătoare a înregistrat un avans de 6,1%, industria extractivă de 5,9%, iar sectorul energetic de 16,1%.

După ajustarea pentru zilele lucrătoare și sezonalitate, creșterea cumulată a industriei în perioada ianuarie-septembrie a fost și mai pronunțată, de 9,6%.