Stăpânii săraci ai unui pământ mult prea bogat. Pandemia a provocat cel mai mare declin al agriculturii moldovenești

Agricultura Moldovei, datorită condițiilor climaterice favorabile, conjuncturii internaționale benefice, dar nu în ultimul rând și datorită investițiilor din ultimii ani, în acest an va înregistra o creștere spectaculoasă și conform estimărilor mele v-a depăși ușor nivelul de 40 miliarde lei.

Seceta și pandemia de anul trecut au provocat cel mai mare declin în Producția Agricolă din Moldova din toată perioada de existență a agriculturii organizate. Pentru o înțelegere mai bună a fenomenelor, am elaborat un model, care ne permite să comparăm datele în timp. Astfel am estimat volumul producției agricole globale în Moldova pentru ultimii 70 de ani la valoare și prețurile de astăzi. Pentru ușurarea comparabilității până în 1991 este estimată producția agricolă globală doar pe malul drept al Nistrului”, explică economistul Veaceslav Ioniță.

Declinul agriculturii din Moldova începând cu anul 1985 s-a datorat în cea mai mare parte declinului și falimentării gospodăriilor agricole mari, care asigurau circa 85% din toată producția agricolă.

În anii care au urmat, producția agricolă în gospodăriile individuale a dominat producția din Moldova. Însă trebuie să spunem că această producție de fapt era o agricultură naturală, de subzistență și nu însemna o agricultură performantă cu tehnologii moderne, care să permită un trai decent celor care o practică”, a mai spus Ioniță.

După 25 de ani de dominație a producției individuale, anul acesta avem o schimbare de situație, când producția gospodăriilor agricole mare, cel mai probabil vor depăși ca volum producția individuală. Este un început de restabilire a agriculturii ca ramură economică, dar nu ca activitate de subzistență a celor mai săraci oameni de la țară.

#randament #productie #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova pregătește realizarea mai multor proiecte majore de transport pentru a-și îmbunătăți conexiunile cu Uniunea Europeană. Peste 200 de kilometri de drumuri urmează să fie modernizați, este planificată construcția drumului Iași–Chișinău–Odesa, iar căile ferate moldovenești vor fi conectate la rețeaua UE. Printre proiectele strategice se numără și modernizarea centurii Chișinăului, electrificarea liniei feroviare Chișinău–Ungheni și construcția unui terminal multimodal de mărfuri în capitală.

Investițiile sunt susținute de Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții (BEI) și urmăresc ca deplasarea oamenilor și transportul mărfurilor să devină mai rapide și mai sigure, iar companiile din Republica Moldova să aibă un acces mai ușor la piețele europene. Un rol important îl are Planul de Creștere pentru Moldova, prin care Uniunea Europeană oferă țării un sprijin financiar de 1,9 miliarde de euro până în 2027. Până în prezent, peste 500 de milioane de euro au fost deja debursate pentru reforme și investiții în sectoare-cheie, inclusiv în transport.

„Planul de Creștere pentru Moldova reflectă angajamentul Uniunii Europene de a sprijini reformele și investițiile necesare pentru dezvoltarea țării. O infrastructură modernă pentru Moldova este o parte esențială a acestui efort, întrucât contribuie la conectarea țării la rețelele europene și la consolidarea economiei”, a declarat ambasadoarea UE în Republica Moldova, Iwona Piórko.

Pe lângă proiectele rutiere și feroviare, sunt prevăzute sisteme inteligente de transport și programe pentru creșterea siguranței rutiere. Aproximativ 7,7 milioane de euro sunt destinate reformelor în domeniul transporturilor și consolidării rezilienței economice.

Unul dintre obiective este și conectarea Republicii Moldova la Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T), sistemul care leagă orașe, porturi și centre economice din Europa prin drumuri, căi ferate, rute maritime și huburi logistice. Integrarea în această rețea oferă acces la principalele coridoare europene și la noi oportunități de finanțare pentru infrastructură și ar urma să faciliteze comerțul și atragerea investițiilor.

„Investițiile în infrastructură sunt esențiale pentru o economie mai competitivă și mai bine conectată la piețele europene. Prin proiectele pe care le sprijinim, Republica Moldova face pași concreți spre integrarea în rețelele europene și spre crearea unor oportunități reale de dezvoltare”, a declarat Alberto Carlei, șeful reprezentanței Băncii Europene de Investiții în Republica Moldova.

Mai multe dintre proiectele pregătite beneficiază de sprijin prin Facilitatea pentru Investiții în Conectivitate în Parteneriatul Estic (EPIC), finanțată de UE și BEI. Facilitatea oferă expertiză pentru pregătirea proiectelor, astfel încât acestea să respecte standardele europene și să poată obține finanțare. Printre proiectele de referință se numără modernizarea sectoarelor 4–6 ale centurii Chișinăului, a traseului M3, care leagă capitala de portul de la Dunăre, și a traseului R7, important pentru conexiunile Republicii Moldova cu Ucraina și România.

Un alt proiect strategic vizează linia feroviară Chișinău–Ungheni. Aceasta urmează să devină prima cale ferată electrificată din Republica Moldova și să fie construită la standarde europene. Totodată, este pregătită construcția unui terminal multimodal de mărfuri la Chișinău.

EPIC a fost lansată în 2022 de Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Mondială. Inițiativa are drept scop îmbunătățirea conectivității în regiunea Parteneriatului Estic și dintre aceasta și Uniunea Europeană.