Trei zile la Poiana Brașov sau un sejur de 7 zile în Dubai? Prețurile sunt același în perioada Revelionului. PREȚURI

Tarifele pentru un sejur de trei zile în Poiana Braşov de Revelion ajung chiar şi la 12.000 de lei românești (aproximativ 2.425 de EURO) în perioada 30 decembrie – 2 ianuarie, conform site-ului de rezervări booking.com. Cu o astfel de sumă, un turist îşi poate petrece un sejur de şapte zile în Dubai cu o cazare la hotel de patru stele în aceeaşi perioadă.

Turiştii care aleg să meargă în Poiana Braşov pot ajunge să scoată din buzunare chiar şi 12.000 lei (aproximativ 2.425 EURO), acesta fiind preţul pentru trei nopţi de cazare într-o cameră dublă deluxe, cu două paturi king-size şi balcon, dar şi mic dejun, la hotelul de patru stele Aurelius Împăratul Romanilor.

De menţionat este faptul că preţul este valabil atât pentru o persoană, cât şi pentru patru persoane, costul reprezintă de fapt preţul camerei pe noapte.

Cu toate că acesta este cel mai mare preţ din staţiune pentru perioada menţionată, alte unităţi de cazare oferă o cameră dublă şi mic dejun la preţuri de 5.000-6.000 de lei românești (1000 – 1200 EURO), bani cu care un turist poate merge chiar şi în destinaţii exotice timp de şapte zile la hoteluri de 3-4 stele.

Spre exemplu, un sejur de şapte zile cu plecare pe 30 decembrie în Dubai costă circa 1.600 de euro de persoană, cu cazare la un hotel de patru stele.

Conform platformei de rezervări circa opt unităţi de cazare de patru stele din Poiana Braşov sunt rezervate complet, astfel că mai există disponibil doar 12% din capacitatea de cazare listată pe booking.com în această staţiune.

Preţurile mari din perioada Revelionului reflectă de fapt şi costurile pe care le au unităţile de cazare cu organizarea unei petreceri în seara dintre ani, iar aici în funcţie de hotel, pot fi oferite concerte live, masa festivă, acces la spa şi alte facilităţi.

#poiana brasov #revelion #mii de euro #Dubai #sarbatori #vacanta #calatorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.