Gazele din Marea Neagră, soluție pentru rezolvarea crizei energetice

Extragerea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră reprezintă o soluție care să contribuie la rezolvarea crizei energetice în România, a declarat astăzi vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), Zoltan Nagy-Bege, prezent la Romanian International Gas Conference.
Potrivit acestuia, dincolo de intervențiile pe termen scurt pentru protejarea consumatorilor în această iarnă, nu trebuie să renunţăm să căutăm soluţii pe termen mediu şi lung pentru criza energetică pe care o traversăm, a adăugat reprezentantul reglementatorului, scrie ziare.com.

„Crizele de obicei au o caracteristică minunată: că mobilizează omenirea, ne forţează să căutăm soluţii alternative, să ieşim mai repede din criză. Sunt convins că şi în energie va fi la fel: vor apărea capacităţi noi de producţie de energie curată, în linia UE de decarbonare până în 2050. Aceste preţuri mari vor da un impuls pentru încurajarea şi apariţia unor noi tehnologii şi sper că vor da un impuls pentru o decizie de investiţie în gazul din Marea Neagră. În cazul României, cred că e cea mai la îndemână soluţie de a contribui la rezolvarea crizei energetice. Nu cred că există un moment mai potrivit decât acum pentru a investi în Marea Neagră”, a afirmat vicepreședintele ANRE.
Potrivit acestuia, în toată Europa se înregistrează prețuri maxime la energie.

Este clar că suntem în mijlocul unei crize, dar până la urmă nu e ceva de neînțeles. În multe alte domenii asistăm la crize după lockdown: a cipurilor, lanțurilor de aprovizionare, în curând probabil și alimentară, în sănătate, avem în educație, pentru că școlile nu se adaptează la predarea online, e posibil să avem și geopolitică. Sunt o multitudine de crize după această pandemie și dacă am crezut că lupta împotriva virusului va fi cea mai mare provocare, iată că nu, ci aceste crize care urmează acestei pandemii. Este cumplit de greu să îi explici unui consumator casnic sau industrial că trebuie să plătească de 5-7 ori mai mult la gaze și de 2-3 ori mai mult la energie electrică și de ce s-au scumpit atât de mult”, a completat acesta.

La rândul său, Julian Bowden, senior visiting research fellow în cadrul Oxford Institute for Energy Studies, a declarat că pentru regiune Marea Neagră va însemna mult. „România va fi transformată dintr-un mic importator într-un mic exportator către vecinii săi, ceea ce pentru regiune ar fi un proces transformator. Pentru piața din regiune, crearea unui hub regional este un obiectiv. După părerea mea ar fi revoluționar dacă acest lucru se va întâmpla. Cred că este de dorit în regiune și acest lucru ar schimba poziția României”, a afirmat acesta.

În contextul în care prețurile la energie electrică și gaze se vor menține ridicate cel puțin și anul viitor, Dana Dărăban, Director Executiv al ACUE, a recomandat ca soluție pentru protejarea populației ca pachetul de sprijin pentru consumatorii vulnerabili să fie implementat cât mai facil de către autorități.
„În Vest, vedem acea categorie de asistenți sociali care îi sfătuiesc pe oameni ca aceștia să înțeleagă de ce facilități pot beneficia. Îi ajută cu depunerea dosarelor. Nu aș ignora rolul unei educații mai active în zona de eficiență energetică, a unor facilități care se pot acorda pentru achiziția unor aparate mai eficiente. Foarte multă energie se poate salva și printr-o schimbare de comportament în ceea ce privește modul în care ne monitorizăm și adaptăm consumul de energie”, a punctat aceasta.

#exttacție #gaz #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom