Clădirea Președinției, pe un „butoi cu pulbere”. Nu are sistem antiincendiu

Clădirea Președinției Republicii Moldova, oficial, nu a fost dată în exploatare, deoarece nu are sistem antiincendiu, susține președintele Maia Sandu.

Președinția nu a fost dată în exploatare pentru că nu există sistem antiincediu. A fost construită cu deficiențe. Acum trebuie să angajăm o companie care să refacă sistemul antiincediu. Să vedem dacă reușim la anul, pentru că aceste servicii costă. Nu este normal ca un astfel de sistem, pentru că înseamnă pericol pentru oamenii care muncesc aici”, a declarat președintele Maia Sandu în interviul „Fără Protocol”.

Inaugurată cu mare fast în octombrie 2018, clădirea Președinției nu a fost dată în exploatare.

Clădirea Președinției Republicii Moldova, avariată în timpul protestelor din 2009, a fost reabilitată din banii Turciei. Circa zece milioane de euro, atât a constituit donația turcilor pentru edificiul de la Chișinău. Clădirea a fost inaugurată la 17 octombrie 2018, iar la eveniment a fost prezent și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan.

Banii au venit la solicitarea președintelui de atunci Igor Dodon, care, plecat într-o vizită la Ankara în iulie 2017, i-a cerut lui Recep Tayyip Erdoğan să sponsorizeze reabilitarea clădirii.

Ulterior, Dodon nu a explicat în ce condiții s-a angajat Turcia să ofere banii pentru a repara instituția Prezidențială a altei țări. Mai mult, acesta a afirmat că cele două state sunt „prietene”, iar suma de bani a fost oferită drept donație. Respectiv, fără a cere ceva în schimb.

#exploatare #antiincendiu #cladire

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul comercial dintre SUA și China escaladează din nou. Ministerul Finanțelor din China a anunțat majorarea tarifelor vamale pentru importurile din Statele Unite de la 84% la 125%, ca răspuns la ultimele măsuri agresive impuse de Washington. Într-un mesaj cu subînțeles clar, autoritățile chineze au transmis că nu vor mai răspunde provocărilor viitoare venite din partea fostului președinte Donald Trump, notează The Wall Street Journal.

„Într-un război al tarifelor nu există învingători”, a declarat președintele Xi Jinping într-o întâlnire cu premierul Spaniei, Pedro Sánchez. Xi a subliniat că China se bazează pe forțele proprii și nu se teme de presiuni incorecte, iar în același timp a făcut apel la cooperare cu Uniunea Europeană pentru a combate „intimidarea unilaterală”.

Noua taxă de 125% impusă de Beijing vine ca replică directă la anunțul administrației Trump, care a crescut la rândul său tarifele pentru importurile din China până la 145%, adăugând 125% peste un tarif inițial de 20%. Justificarea americană: lipsa de reacție a Beijingului în combaterea traficului internațional cu fentanil.

Între timp, Trump a amânat pentru 90 de zile aplicarea unor taxe majorate pentru alte țări, însă un nou tarif general de 10% pentru toate importurile a intrat deja în vigoare, iar tarifele de 25% pentru oțelul, aluminiul și autoturismele provenite din Canada și Mexic au fost păstrate.

În 2024, comerțul bilateral dintre SUA și China a însumat 582 miliarde de dolari, China furnizând 13% din totalul importurilor americane. Însă, potrivit The Wall Street Journal, conflictul comercial deja își face simțite efectele: companiile americane anulează comenzi, iar furnizorii chinezi trimit muncitorii în concedii forțate.

Printre cei afectați se numără și Arlen Nerkessyan, importator de echipamente de bucătărie din California, care a declarat că și-a anulat ultima comandă, dar prea târziu: „Dacă nu se încheie acest război, acesta va fi ultimul meu import din China”. El spune că, pentru a supraviețui, va fi nevoit să concedieze majoritatea celor nouă angajați ai săi și să reducă drastic cheltuielile.

Bloomberg notează că și Amazon a suspendat comenzi pentru șezlonguri, scutere, aparate de aer condiționat și alte produse fabricate în China și Asia, în urma anunțului de pe 2 aprilie privind noile tarife.

Escaladarea rapidă a conflictului comercial dintre cele mai mari două economii ale lumii ar putea avea efecte globale masive, afectând lanțurile de aprovizionare și accelerând procesul de decuplare economică între SUA și China.