Clădirea Președinției, pe un „butoi cu pulbere”. Nu are sistem antiincendiu

Clădirea Președinției Republicii Moldova, oficial, nu a fost dată în exploatare, deoarece nu are sistem antiincendiu, susține președintele Maia Sandu.

Președinția nu a fost dată în exploatare pentru că nu există sistem antiincediu. A fost construită cu deficiențe. Acum trebuie să angajăm o companie care să refacă sistemul antiincediu. Să vedem dacă reușim la anul, pentru că aceste servicii costă. Nu este normal ca un astfel de sistem, pentru că înseamnă pericol pentru oamenii care muncesc aici”, a declarat președintele Maia Sandu în interviul „Fără Protocol”.

Inaugurată cu mare fast în octombrie 2018, clădirea Președinției nu a fost dată în exploatare.

Clădirea Președinției Republicii Moldova, avariată în timpul protestelor din 2009, a fost reabilitată din banii Turciei. Circa zece milioane de euro, atât a constituit donația turcilor pentru edificiul de la Chișinău. Clădirea a fost inaugurată la 17 octombrie 2018, iar la eveniment a fost prezent și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan.

Banii au venit la solicitarea președintelui de atunci Igor Dodon, care, plecat într-o vizită la Ankara în iulie 2017, i-a cerut lui Recep Tayyip Erdoğan să sponsorizeze reabilitarea clădirii.

Ulterior, Dodon nu a explicat în ce condiții s-a angajat Turcia să ofere banii pentru a repara instituția Prezidențială a altei țări. Mai mult, acesta a afirmat că cele două state sunt „prietene”, iar suma de bani a fost oferită drept donație. Respectiv, fără a cere ceva în schimb.

#exploatare #antiincendiu #cladire

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică de stat a Azerbaidjanului, SOCAR, a anunțat lansarea unei noi etape în exporturile de gaze azere către Europa, odată cu începerea livrărilor către Austria și Germania, în luna ianuarie 2026. Gazele sunt transportate prin intermediul gazoductului Trans Adriatic Pipeline (TAP), care traversează sudul Europei.

Într-o declarație pentru agenția EFE, SOCAR a precizat că livrările către cele două state se realizează prin Italia, extinzând astfel aria de distribuție a gazelor din Azerbaidjan pe continent. Compania nu a comunicat volumele exacte exportate, însă anterior în mass-media au apărut informații potrivit cărora Germania ar putea primi aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze.

„Livrările efectuate către aceste țări prin intermediul Italiei extind și mai mult raza de acțiune a gazelor din Azerbaidjan în Europa. Numărul țărilor care importă gaze din Azerbaidjan a crescut astfel la 16”, a informat SOCAR.

Compania subliniază că această evoluție face parte din strategia energetică promovată de președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, care vizează extinderea prezenței SOCAR pe piețele din Europa și Orientul Mijlociu, diversificarea cooperării cu parteneri internaționali și consolidarea poziției Azerbaidjanului ca furnizor fiabil de hidrocarburi.

Azerbaidjanul a început livrările de gaze către Europa în decembrie 2020, iar în prezent printre cumpărătorii săi se numără state precum Italia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, România și Serbia. În anul 2025, Azerbaidjanul a exportat 25 de miliarde de metri cubi de gaze, dintre care 13 miliarde de metri cubi au fost livrați Europei.

Anterior, ambasadorul Republicii Moldova la Baku, Alexandr Esaulenco, a declarat că și Chișinăul examinează posibilitățile de aprofundare a cooperării energetice cu compania petrolieră azeră SOCAR, inclusiv în ceea ce privește achiziția de gaze naturale.