OPEC și alte state vor majora cantitatea de petrol produsă în februarie

Grupul OPEC+, compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători de ţiţei, a decis marţi să îşi majoreze producţia în luna februarie cu 400.000 de barili pe zi, în condiţiile în care cererea de petrol nu este afectată deocamdată de răspândirea variantei Omicron a coronavirusului, transmite AFP, citat de digi24.ro.

Reuniţi la Viena, reprezentanţii celor 13 state membre ale Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi ai celor 10 state aliate, reunite sub umbrela OPEC+, au convenit „să îşi ajusteze nivelul total de producţie cu 400.000 de barili pe zi pentru luna februarie 2022”, se arată într-un comunicat de presă publicat la finalul reuniunii.

Reacţia pieţelor a fost una limitată, în condiţiile în care decizia anunţată era aşteptată de majoritatea investitorilor, conform Agerpres.

În jurul orei 14:30 GMT, cotaţia barilului de ţiţei Brent, preţul de referinţă în Europa, înregistra o creştere de 0,79% până la 79,6 dolari, în timp ce la bursa Nymex de la New York cotaţia barilului de ţiţei WTI înregistra o creştere de 0,53% până la 76,48 dolari.

Decizia de marţi este o continuare a strategiei OPEC+ de a-şi restabili treptat producţia, care a fost oprită în timpul pandemiei, pe măsură ce consumul mondial continuă să îşi revină după colapsul din 2020. OPEC+ a repornit deja aproximativ două treimi din producţia oprită în prima fază a pandemiei şi încearcă să repornească şi restul de producţie într-un ritm care să răspundă revenirii consumului fără ca preţul să aibă de suferit.

Marii producători de petrol nu sunt îngrijoraţi că vor arunca pe piaţă o cantitate mai mare de ţiţei, într-o perioadă în care producţia depăşeşte cererea, deoarece stocurile de petrol sunt în prezent la un nivel redus. Potrivit firmei de consultanţă JTC, stocurile de petrol din ţările dezvoltate erau în luna noiembrie cu 85 de milioane de barili sub media multianuală.

Următoarea reuniune a OPEC+ este programată pentru 2 februarie.

#extracție #preturi #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul energetic maghiar MOL este interesat să cumpere activele internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, aflat sub sancțiuni americane, au declarat pentru REUTERS trei surse familiare cu negocierile. Compania se alătură astfel listei tot mai lungi de potențiali cumpărători care încearcă să preia activele pe care Lukoil este obligată să le vândă până la termenul-limită impus de Washington, 13 decembrie.

Statele Unite au introdus sancțiuni împotriva celui mai mare producător privat de petrol din Rusia în luna octombrie, în încercarea de a crește presiunea asupra Moscovei pentru a opri războiul din Ucraina. Ca urmare, Lukoil a anunțat că își va ceda activele din afara Rusiei și poartă discuții cu Exxon Mobil, Chevron, dar și cu investitori din Orientul Mijlociu, după ce SUA au respins oferta traderului elvețian Gunvor.

Divizia internațională a Lukoil, cu sediul la Viena, deține rafinării în mai multe state europene, participații în zăcăminte petroliere din Kazahstan, Uzbekistan, Irak și Mexic, precum și sute de stații de alimentare la nivel global. Potrivit uneia dintre surse, MOL este interesată atât de rafinăriile și benzinăriile Lukoil din Europa, cât și de participațiile în proiectele de extracție din Kazahstan și Azerbaidjan.

Sursele au solicitat anonimatul din cauza sensibilității discuțiilor. Departamentul Trezoreriei SUA a refuzat să comenteze, iar MOL și Casa Albă nu au oferit reacții imediate.

Una dintre surse afirmă că premierul ungar Viktor Orbán, un aliat apropiat al președintelui american Donald Trump, a discutat planurile MOL în cadrul întâlnirii pe care cei doi lideri au avut-o în noiembrie. Vizita i-a adus Ungariei o derogare de un an de la sancțiunile americane, permițându-i să continue importurile de petrol și gaz rusesc.

Ungaria rămâne puternic dependentă de energia rusească, iar Orbán, aflat la putere de 15 ani, încearcă să mențină relații bune atât cu Moscova, cât și cu Washingtonul. MOL urmărește, de asemenea, preluarea companiei petroliere sârbe NIS, controlată de Rusia și aflată la rândul ei sub sancțiuni americane.