Trânta geopolitică scumpește gazele în Europa. Moldova direct afectată

Preţurile gazelor naturale în Europa au crescut miercuri, în condiţiile în care conducta Yamal, care livrează gaze naturale din Siberia în Europa, continuă să funcţioneze în sistem reverse, pentru a 16-a zi la rând, ceea ce înseamnă că în loc să trimită gaze naturale ruseşti spre Europa, livra gaze din Germania spre Polonia, transmite Reuters.

La hub-ul TTF din Amsterdam, cotaţiile la gazele naturale cu livrare pentru luna următoare au înregistrat miercuri un avans de 6%, dupăce marţi preţurile gazelor naturale în Europa au crescut cu peste 30%, în condiţiile în care livrările limitate din Rusia au relansat îngrijorările cu privire la o posibilă criză energetică, într-un moment în care continentul se îndreaptă spre o perioadă cu temperaturi scăzute.

Cotaţiile la gazele naturale au urcat miercuri dimineaţă la 91,25 de euro pentru un Megawatt-oră, după ce anterior se tranzacţionaseră la 95,35 MWh.

Un număr crescut de nave care transportă gaze naturale lichefiate se îndreaptă spre Europa, ceea ce creşte aşteptările că noile livrări vor ajuta la reechilibrarea pieţei, iar vremea blândă diminuează cererea pentru combustibil.

Există din nou o sporire a nervozităţii pe piaţa gazelor din Europa…în urma reducerii livrărilor din Rusia via Ucraina. De asemenea, situaţia rămâne dificilă pe piaţa europeană din cauza tensiunilor politice, mai ales că sunt temeri că cererea pentru gaze naturale lichefiate este ridicată în Asia”, a apreciat analistul Commerzbank Barbara Lambrecht.

Prognozele meteo referitoare la o scădere a temperaturilor în Europa au pus şi ele presiuni pentru creşterea preţurilor la gaze, însă nivelul redus al livrărilor din Rusia a fost principalul factor care a stat la baza creşterii cotaţiilor.

Europa este epicentrul unei crize energetice începând de anul trecut, când eliminarea restricţiilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19 a generat o cerere mare de energie într-un moment în care stocurile de gaze naturale erau la un nivel redus. Preţurile de referinţă au crescut de cinci ori începând din luna ianuarie a anului trecut, ceea ce a pus presiuni asupra consumatorilor şi companiilor.

Unii parlamentari europeni au acuzat Rusia, care este responsabilă pentru 40% din gazele naturale consumate de blocul comunitar, că utilizează această criză ca un instrument pentru a obţine autorizaţia de funcţionare a gazoductului Nord Stream 2. Rusia dezminte acuzaţiile, dar subliniază că Nord Stream 2 va creşte exporturile de gaze, ceea ce va duce la scăderea preţurilor în Europa.

Ieri, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu a convocat în regim de urgență, Consiliul Suprem de Securitate. În cadrul acestuia a fost pusă în discuție situația din sectorul energetic al țării, creată ca urmare a creșterii semnificative din ultima perioadă, pe piața europeană, a prețurilor de achiziție la gazele naturale.

Membrii CSS au audiat informația despre nivelul plăților efectuate până în prezent pentru consumul de gaze naturale, despre evoluția pentru anul 2022 a prețurilor la gazele naturale importate, despre perspectivele pentru luna ianuarie și soluțiile de depășire a unei potențiale crize. CSS a recomandat Guvernului să întreprindă toate măsurile necesare pentru a asigura furnizarea neîntreruptă a gazelor către consumatori.

#gaz #preturi #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Analistul pieței de petrol și gaze, Mihail Krutihin, a oferit pentru publicația „7×7” răspunsuri la zece întrebări considerate „naive”, dar care explică esența economiei petroliere rusești. Printre ele – de ce, în timp ce prețurile internaționale ale petrolului scad, benzina în Rusia devine tot mai scumpă, de ce Ucraina atacă rafinării și depozite petroliere, dar și cui aparțin de fapt resursele de țiței ale Federației Ruse.

Potrivit expertului, doar 7% din prețul combustibilului reflectă real costurile petroliere, restul de 93% fiind determinat de factori politici, decizii guvernamentale și interesele elitei de la Kremlin.

Conform legii ruse „Despre subsol”, petrolul este proprietatea statului. „Ce este statul? Acei domni în mașini negre cu girofaruri albastre pe străzile Moscovei”, a explicat Krutihin. El respinge mitul că resursele aparțin poporului, subliniind că statul gestionează profiturile ca pe un „fond comun”, folosit pentru cheltuieli de război sau pentru acumulări pe conturi externe.

Analistul susține că firmele private urmăresc profitul pe termen lung, fiind dispuse să investească ani de zile până când un zăcământ devine rentabil. În schimb, companiile de stat sunt presate de oficiali să genereze bani rapid, prin proiecte grandioase, umflate artificial și adesea corupte.

Krutihin a descris situații din nordul Republicii Komi, unde localnicii trăiesc printre scurgeri de petrol și terenuri contaminate. „Când conductele crapă, muncitorii bagă în fisuri cuie de lemn – așa-numiții ‘arici’. Iar jos se adună bălți de petrol”, spune expertul.

Exploatarea țițeiului în Rusia este mult mai dificilă decât în Arabia Saudită sau Iran. O sondă saudită produce între 1.000 și 2.000 tone pe zi, uneori prin presiune naturală. În Rusia, productivitatea medie a unei sonde este de doar 8,5 tone pe zi, ceea ce crește costurile și reduce eficiența.