Trânta geopolitică scumpește gazele în Europa. Moldova direct afectată

Preţurile gazelor naturale în Europa au crescut miercuri, în condiţiile în care conducta Yamal, care livrează gaze naturale din Siberia în Europa, continuă să funcţioneze în sistem reverse, pentru a 16-a zi la rând, ceea ce înseamnă că în loc să trimită gaze naturale ruseşti spre Europa, livra gaze din Germania spre Polonia, transmite Reuters.

La hub-ul TTF din Amsterdam, cotaţiile la gazele naturale cu livrare pentru luna următoare au înregistrat miercuri un avans de 6%, dupăce marţi preţurile gazelor naturale în Europa au crescut cu peste 30%, în condiţiile în care livrările limitate din Rusia au relansat îngrijorările cu privire la o posibilă criză energetică, într-un moment în care continentul se îndreaptă spre o perioadă cu temperaturi scăzute.

Cotaţiile la gazele naturale au urcat miercuri dimineaţă la 91,25 de euro pentru un Megawatt-oră, după ce anterior se tranzacţionaseră la 95,35 MWh.

Un număr crescut de nave care transportă gaze naturale lichefiate se îndreaptă spre Europa, ceea ce creşte aşteptările că noile livrări vor ajuta la reechilibrarea pieţei, iar vremea blândă diminuează cererea pentru combustibil.

Există din nou o sporire a nervozităţii pe piaţa gazelor din Europa…în urma reducerii livrărilor din Rusia via Ucraina. De asemenea, situaţia rămâne dificilă pe piaţa europeană din cauza tensiunilor politice, mai ales că sunt temeri că cererea pentru gaze naturale lichefiate este ridicată în Asia”, a apreciat analistul Commerzbank Barbara Lambrecht.

Prognozele meteo referitoare la o scădere a temperaturilor în Europa au pus şi ele presiuni pentru creşterea preţurilor la gaze, însă nivelul redus al livrărilor din Rusia a fost principalul factor care a stat la baza creşterii cotaţiilor.

Europa este epicentrul unei crize energetice începând de anul trecut, când eliminarea restricţiilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19 a generat o cerere mare de energie într-un moment în care stocurile de gaze naturale erau la un nivel redus. Preţurile de referinţă au crescut de cinci ori începând din luna ianuarie a anului trecut, ceea ce a pus presiuni asupra consumatorilor şi companiilor.

Unii parlamentari europeni au acuzat Rusia, care este responsabilă pentru 40% din gazele naturale consumate de blocul comunitar, că utilizează această criză ca un instrument pentru a obţine autorizaţia de funcţionare a gazoductului Nord Stream 2. Rusia dezminte acuzaţiile, dar subliniază că Nord Stream 2 va creşte exporturile de gaze, ceea ce va duce la scăderea preţurilor în Europa.

Ieri, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu a convocat în regim de urgență, Consiliul Suprem de Securitate. În cadrul acestuia a fost pusă în discuție situația din sectorul energetic al țării, creată ca urmare a creșterii semnificative din ultima perioadă, pe piața europeană, a prețurilor de achiziție la gazele naturale.

Membrii CSS au audiat informația despre nivelul plăților efectuate până în prezent pentru consumul de gaze naturale, despre evoluția pentru anul 2022 a prețurilor la gazele naturale importate, despre perspectivele pentru luna ianuarie și soluțiile de depășire a unei potențiale crize. CSS a recomandat Guvernului să întreprindă toate măsurile necesare pentru a asigura furnizarea neîntreruptă a gazelor către consumatori.

#gaz #preturi #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.

#pavel durov #sanctiuni #telegram