Trânta geopolitică scumpește gazele în Europa. Moldova direct afectată

Preţurile gazelor naturale în Europa au crescut miercuri, în condiţiile în care conducta Yamal, care livrează gaze naturale din Siberia în Europa, continuă să funcţioneze în sistem reverse, pentru a 16-a zi la rând, ceea ce înseamnă că în loc să trimită gaze naturale ruseşti spre Europa, livra gaze din Germania spre Polonia, transmite Reuters.

La hub-ul TTF din Amsterdam, cotaţiile la gazele naturale cu livrare pentru luna următoare au înregistrat miercuri un avans de 6%, dupăce marţi preţurile gazelor naturale în Europa au crescut cu peste 30%, în condiţiile în care livrările limitate din Rusia au relansat îngrijorările cu privire la o posibilă criză energetică, într-un moment în care continentul se îndreaptă spre o perioadă cu temperaturi scăzute.

Cotaţiile la gazele naturale au urcat miercuri dimineaţă la 91,25 de euro pentru un Megawatt-oră, după ce anterior se tranzacţionaseră la 95,35 MWh.

Un număr crescut de nave care transportă gaze naturale lichefiate se îndreaptă spre Europa, ceea ce creşte aşteptările că noile livrări vor ajuta la reechilibrarea pieţei, iar vremea blândă diminuează cererea pentru combustibil.

Există din nou o sporire a nervozităţii pe piaţa gazelor din Europa…în urma reducerii livrărilor din Rusia via Ucraina. De asemenea, situaţia rămâne dificilă pe piaţa europeană din cauza tensiunilor politice, mai ales că sunt temeri că cererea pentru gaze naturale lichefiate este ridicată în Asia”, a apreciat analistul Commerzbank Barbara Lambrecht.

Prognozele meteo referitoare la o scădere a temperaturilor în Europa au pus şi ele presiuni pentru creşterea preţurilor la gaze, însă nivelul redus al livrărilor din Rusia a fost principalul factor care a stat la baza creşterii cotaţiilor.

Europa este epicentrul unei crize energetice începând de anul trecut, când eliminarea restricţiilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19 a generat o cerere mare de energie într-un moment în care stocurile de gaze naturale erau la un nivel redus. Preţurile de referinţă au crescut de cinci ori începând din luna ianuarie a anului trecut, ceea ce a pus presiuni asupra consumatorilor şi companiilor.

Unii parlamentari europeni au acuzat Rusia, care este responsabilă pentru 40% din gazele naturale consumate de blocul comunitar, că utilizează această criză ca un instrument pentru a obţine autorizaţia de funcţionare a gazoductului Nord Stream 2. Rusia dezminte acuzaţiile, dar subliniază că Nord Stream 2 va creşte exporturile de gaze, ceea ce va duce la scăderea preţurilor în Europa.

Ieri, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu a convocat în regim de urgență, Consiliul Suprem de Securitate. În cadrul acestuia a fost pusă în discuție situația din sectorul energetic al țării, creată ca urmare a creșterii semnificative din ultima perioadă, pe piața europeană, a prețurilor de achiziție la gazele naturale.

Membrii CSS au audiat informația despre nivelul plăților efectuate până în prezent pentru consumul de gaze naturale, despre evoluția pentru anul 2022 a prețurilor la gazele naturale importate, despre perspectivele pentru luna ianuarie și soluțiile de depășire a unei potențiale crize. CSS a recomandat Guvernului să întreprindă toate măsurile necesare pentru a asigura furnizarea neîntreruptă a gazelor către consumatori.

#gaz #preturi #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Universitățile din Chișinău își explorează posibilitatea de a se uni pentru a forma o instituție academică mai puternică și mai competitivă în regiune. Discuția incipientă privind fuziunea dintre Universitatea Tehnică și Universitatea de Stat a atras atenția și interesul comunității academice și al opiniei publice.

Ministrul Educației, Dan Perciun, a dezvăluit în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8 că rectorii celor două universități au început discuțiile preliminare, iar o discuție mai profundă urmează să fie purtată cu profesorii și personalul academic. Cu toate acestea, procesul va fi unul complex și necesită sprijinul majorității membrilor ambelor instituții.

„Potențialele avantaje ale fuziunii sunt remarcabile, inclusiv creșterea competitivității în plan regional și devenirea unei dintre cele mai mari universități din spațiul românesc. De asemenea, o posibilă fuziune ar asigura existența unei oferte educaționale comprehensive, fără suprapuneri între specializările celor două universități”, a spus Perciun.

Ministrul Educției a spus că este salutabil că inițiativa pentru fuziune vine din partea rectorilor, semnificând un nivel de maturitate și asumare în mediul academic. Cu toate acestea, deciziile finale nu vor fi luate în grabă, iar procesul de consultare cu colectivele universitare nu va fi unul simplu.

Se estimează că o decizie cu privire la fuziune ar putea fi luată nu mai târziu de începutul anului viitor, după o analiză atentă și consultări extinse.

Ieri, 30 aprilie, rectorul Universități Tehnice, Viorel Bostan, în cadurul unei ședințe de la Guvern, a subliniat importanța atragerii studenților internaționali pentru a consolida universitățile din Moldova, dar a evidențiat și nevoia de resurse și capacități pentru a realiza acest lucru. În acest context, el a propus inițierea unui proces de fuziune între Universitatea Tehnică și Universitatea de Stat din Moldova, nu prin absorbție, ci printr-o colaborare între două instituții care au o istorie comună de colaborare.