Moldova rămâne fără apă potabilă. Seceta face nelocuibil teritoriul. România ne construiește apeducte pe sub Prut

05 Ian. 2022, 18:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Ian. 2022, 18:24 // Actual //  bani.md

Guvernul de la București a aprobat, miercuri, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, a fost aprobat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind reglementarea construirii unor apeducte cu subtraversarea râului Prut pentru alimentare cu apă potabilă din judeţul Iaşi (România) în raioanele Nisporeni, Ungheni, Glodeni şi Făleşti (Republica Moldova).

„Ţinând cont de faptul că Republica Moldova face parte din categoria ţărilor cu insuficienţă de apă şi cu risc sporit la impactul schimbărilor climatice, cooperarea privind integrarea europeană reprezintă una din priorităţile României, prin sprijinirea autorităţilor naţionale şi locale din Moldova în implementarea directivelor europene din domeniul apei, în special, a celei privind calitatea apei destinate consumului uman. În ultimii ani, în România, au fost realizate investiţii majore în domeniul infrastructurii de apă potabilă şi apă uzată, existând acum capacităţi suplimentare care ar putea fi utilizate pentru furnizarea de servicii în localităţi din zona de graniţă a Republicii Moldova”, arată comunicatul de presă al Ministerului Mediului.

Având în vedere relaţiile speciale dintre România şi Republica Moldova, mă bucur că am reuşit să aprobăm acest acord care reprezintă încă un pas în continuarea şi dezvoltarea cooperării pentru a identifica soluţii durabile la problemele comune. Acordul constituie baza legală pentru realizarea lucrărilor de traversare a frontierei de către conductele de alimentare cu apă potabilă, iar după intrarea în vigoare, se va stabili exact amplasamentul apeductului între localităţile Ungheni din România şi Ungheni din Republica Moldova, prin hotărârea Comisiei Hidrotehnice interguvernamentale. Aşa cum am discutat în cadrul întâlnirii din decembrie cu viceprim-ministrul Republicii Moldova Andrei Spânu, racordarea fizică între cele două ţări face parte dintre priorităţile noastre alături de alte proiecte cu impact major asupra calităţii vieţii cetăţenilor din Republica Moldova, proiecte de infrastructură locală precum alimentare cu apă, sisteme de canalizare, eficienţă energetică etc.”, a subliniat ministrul Mediului Barna Tánczos, conform sursei citate.

Investiţiile vor fi realizate din bugetul S.C. APAVITAL S.A. Astfel, în prima etapă, se prevede construirea unei subtraversări a râului Prut, între localităţile Măcăreşti (România) – Măcăreşti (Republica Moldova), care se adresează cetăţenilor din treisprezece localităţi din Raioanele Ungheni şi Nisporeni, cu o populaţie de aproximativ 30.000 de locuitori. Pentru acest proiect există proiectul tehnic şi finanţare. Prin proiectele existente se prevăd patru traversări (două subtraversări şi două supratraversări) între localităţile Măcărăşti (România) – Măcărăşti (Republica Moldova), Sculeni (România) – Sculeni (Republica Moldova), Tabăra (România) – Viilor (Republica Moldova) şi traversarea pe viitorul pod Ungheni (România) – Ungheni (Republica Moldova).

Potrivit sursei amintite, în perspectiva următorilor ani, după începerea proiectului, vor putea fi deservite cu apă potabilă cel puţin 4 oraşe din Republica Moldova (Glodeni, Nisporeni, Ungheni şi Făleşti) şi aproximativ 100 de comune, cu o populaţie de aproximativ 250.000 de persoane.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!