Cu mâna pe inimă, autoritățile promit revizorilor de peste Atlantic că vor asigura independența BNM

FMI a publicat scrisoarea Guvernului de la Chișinău și a Băncii Naționale în care se arată angajamentul de a asigura independența BNM. Totodată, se spune și despre faptul că modificările aduse la Legea cu privire la BNM în perioada 2014-2016 au consolidat garanțiile legislative de bază, inclusiv autonomia, structura de guvernanță, transparența și responsabilitatea. Este vorba de anularea garanțiilor de stat pentru acoperirea furtului miliardului, care au fost anulate cu succes de Curtea Constituțională.

Ne angajăm pe deplin să protejăm independența BNM pentru a ne asigura că aceasta își îndeplinește eficient funcțiile și sarcina sa principală de asigurare și menținere a stabilității prețurilor, promovarea și menținerea unui sistem financiar bazat pe principiile pieței și sprijinirea politicii economice a țării. Consiliul BNM a fost consolidat prin ocuparea posturilor vacante de viceguvernatori în conformitate cu cerințele profesionale, de bună-credință și procedurale ale Legii cu privire la BNM (acțiune prealabilă)”, potrivit scrisorii autorităților de la Chișinău.

De asemenea, se precizează că autoritățile au întreprins măsuri pentru întărirea integrității și finalității deciziilor BNM de reglementare și supraveghere. În special, a fost adoptat, de comun acord cu personalul FMI, ca acțiune prealabilă, un pachet legislativ care a modificat Legea cu privire la BNM, Legea activităților bancare și Codurile de procedură pentru a introduce o serie de îmbunătățiri urgente.

Ne angajăm să consolidăm în continuare autonomia instituțională și guvernanța BNM în urma consultărilor cu FMI. În acest sens, vom implementa pe deplin recomandările privind garanțiile. În special, vom consolida prevederile (reperul structural la sfârșitul lunii iunie 2022), precum: procedurile și criteriile de numire, demisie și revocare a președintelui, vicepreședinților și membrilor Consiliului de Supraveghere; interzicerea influenței persoanelor publice și private; clarificarea responsabilităților manageriale ale guvernatorului și ale Comitetul Executiv”.

La sfârșitul lunii decemebrie 2021 boardul FMI a aprobat o finanțare de 560 mil. USD pentru Republica Moldova. Programul este pentru 40 de luni și are mai multe condiționalități, inclusiv reforma justiției și recuperarea furtului miliardului.

#scrisoare #economie #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.