Bloomberg: Prețul uraniului a crescut din cauza protestelor din Kazahstan, cel mai mare producător mondial

Preţul uraniului a crescut în condiţiile în care Kazahstanul, cel mai mare producător mondial de metal radioactiv, se confruntă cu cele mai ample proteste din ultimele decenii, transmite Bloomberg.

Autorităţile din această ţară din Asia Centrală, care produce mai mult de 40% din uraniul din întreaga lume, au întrerupt reţelele de comunicaţii şi au restricţionat călătoriile, în încercarea de a potoli protestele. Kremlinul a anunţat că Rusia şi aliaţii săi vor trimite forţe de menţinere a păcii în ţara central-asiatică.

În aceste condiţii, cotaţia uraniului a crescut miercuri cu aproape 8%, până la 45,25 dolari pentru o livră (0,45359237 kilograme), de la o valoare de 42 de dolari înregistrată marţi, potrivit datelor furnizate de compania de analiză UxC. Turbulenţele din Kazahstan ar putea creşte dependenţa de alţi furnizori, astfel că s-au apreciat acţiunile companiilor de uraniu din America de Nord şi Australia, potrivit Agerpres.

Având în vedere faptul că Kazahstanul este cel mai mare furnizor mondial de uraniu, „este ca şi cum Arabia Saudită ar avea probleme cu producţia de petrol. Chiar dacă în prezent nu există lipsuri în aprovizionare, există posibilitatea de a apărea o criză de aprovizionare şi asta influenţează acum tranzacţiile”, comentează preşedintele firmei UxC LLC, Jonathan Hinze.

Preţul uraniului este în creştere încă din luna septembrie a anului trecut, cotaţiile înregistrând un avans de 24% în ultimele luni în condiţiile în care investitorii mizează pe faptul că energia nucleară va cunoaşte o relansare pe măsură ce guvernele renunţă la combustibilii fosili.

Chiar dacă preţurile la bursă au crescut, pe fondul turbulenţelor din Kazahstan, nu există o criză imediată de uraniu sau închiderea unor centrale nucleare. Spre deosebire de termocentralele care funcţionează pe petrol sau gaze naturale, centralele atomice pot continua să funcţioneze chiar dacă întârzie livrarea combustibilului pentru că multe au stocuri pentru mai mulţi ani.

În plus, cel puţin o parte din operaţiunile miniere din Kazahstan se derulează în continuare. De exemplu, activitatea firmei Katco, un joint venture între NAC Kazatomprom JSC şi grupul francez Orano SA, nu este suspendată la acest moment iar mina de uraniu este la mare distanţă de zonele unde au loc proteste, a precizat un purtător de cuvânt de la Orano.

#uraniu #produc'ie #Kazahstan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.