Gazul ieftin ar ține Moldova sub călcâiul Moscovei. Sturza: Costul indirect înseamnă pierderea suveranității

Republica Moldova – cu toată simpatia sau antipatia față de guvernare – este o victimă colaterală, dar directă, într-un sens, oricât de absurd ar suna această afirmație, a unei crize pe care o importăm, a crizei energetice care s-a declanșat la nivel european și acum la nivel global, susține fostul premieri și actualul om de afaceri Ion Sturza.

Fostul premier spune, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, că Republica Moldova nu are resurse naturale pentru a face față crizei energetice.

Nu avem acea rentă naturală, nu avem producția naturală a noastră internă, ca să putem compensa creșterea aceasta de prețuri și cumva trebuie să ocupăm din resursele noastre financiare interne. Și se pare că nu-i un fenomen temporar, așa a fost și cu pandemia, credeam că o să treacă în 3-4 luni, ei, vedeți, cu gazul și problemele energetice durează aproape un an”, a punctat Sturza.

Omul de afaceri a precizat că respectiva criză energetică este pe termen mediu, iar autoritățile vor trebui să găsească bani pentru achitarea facturilor.

E o problemă, cel puțin, de timp mediu și va trebui să realocăm o parte din resursele noastre pentru a ne plăti facturile la gaz, nu există soluții miraculoase, că cineva, un prieten ne va da gaz la alte prețuri, nu există nicio soluție miraculoasă că va veni din Federația Rusă. Costul indirect al unei înțelegeri mai soft, să zic așa, cu Federația Rusă ar însemna pierderea suveranității Republicii Moldova, dacă doar se dorește așa ceva”, a mai spus fostul premier.

Dânsul s-a referit și la recentele declarații scandaloase ale fruntașei Platformei DA, care îndemna moldovenii la proteste după exemplul kazahilor care s-au revoltat pe fundalul majorării prețurilor la gazul lichefiat.

Deci, lucrurile acestea trebuie înțelese și trebuia, invers, să consolidăm societatea, să ne mobilizăm, să redistribuim puținele resurse către oamenii vulnerabili, să avem o politică economică adecvată, cu totul altceva, nu să facem aluzii de acestea transparente, de genul: Ce, moldovenilor, sunteți slabo să ieșiți în stradă, să spargeți vitrinele la magazine pe bd. Ștefan cel Mare?”

#gaz #pret #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creatorul de modă italian Giorgio Armani a murit la vârsta de 91 de ani, anunță france24.

Armani, în vârstă de 91 de ani, era sinonim cu stilul și eleganța italiană modernă. El combina flerul designerului cu perspicacitatea unui om de afaceri, conducând o companie care genera aproximativ 2,3 miliarde de euro (2,7 miliarde de dolari) pe an. Se simțea rău de ceva vreme și a fost forțat să renunțe la prezentările grupului său de la Săptămâna Modei Masculine de la Milano din iunie, fiind prima dată în cariera sa când a ratat unul dintre evenimentele sale de pe podium. Cunoscut sub numele de „Re Giorgio” – Regele Giorgio – designerul era cunoscut pentru supravegherea fiecărui detaliu al colecției sale și a fiecărui aspect al afacerii sale, de la publicitate la aranjarea părului modelelor în timp ce acestea ies pe podium. O cameră funerară va fi amenajată sâmbătă și duminică la Milano, a anunțat compania, urmată de o înmormântare privată la o dată nespecificată.

În octombrie 2017, designerul italian anunţa că intenţionează să transfere o parte din participaţia pe care o deţine la grupul său de produse de lux Giorgio Armani SpA către o fundaţie caritabilă care îi poartă numele, în ideea de a împiedica o eventuală preluare sau divizare a grupului, transmitea Reuters.

În iunie 2024, Giorgio Armani a prezentat o colecţie masculină pentru vara anului 2025 de o eleganţă discretă, fără excentricităţi, marcată de materiale fluide şi croieli suple, informa AFP. Pe fundalul unor frunze de palmier proiectate pe un ecran şi al cântecelor de păsări, manechinele au defilat în decorul intim al Teatrului Armani de pe Via Bergognone, în cadrul Săptămânii Modei masculine de la Milano.

Vestele au fost omniprezente, purtate peste o tunică, un pulover sau chiar direct pe piele. Fularul înnodat în jurul gâtului şi pălăria cu panglică, purtată neglijent într-o mână, au completat look-ul estival imaginat de Giorgio Armani. Jacheta reinventată, fără umeri şi fără căptuşeală, emblema acestui brand încă de la înfiinţarea sa din 1975, a fost disponibilă într-un număr infinit de variante, cu sau fără revere, cu un singur sau cu un dublu şir de nasturi, uneori cu dungi fine şi întotdeauna aproape de corp.Pantalonii cu pense, susţinuţi sau nu de bretele, largi şi din ţesături uşoare, cum ar fi bumbac, in, catifea, satin şi chiar mătase. Într-un alt stil, mai degrabă oriental, frunzele de palmier au decorat cămăşi, veste şi pantaloni din mătase.

Deşi noua colecţie a fost fidelă stilului obişnuit “şic casual” al mărcii italiene, costumul strict cu cravată, în nuanţe de gri sau negru, croit pe măsură pentru oameni de afaceri, şi-a avut şi el locul său. Giorgio Armani a folosit o paletă diversă de culori, care a variat de la gri la grej, camel şi negru, trecând prin albastru închis, cu câteva tuşe de roz.