Gazul ieftin ar ține Moldova sub călcâiul Moscovei. Sturza: Costul indirect înseamnă pierderea suveranității

Republica Moldova – cu toată simpatia sau antipatia față de guvernare – este o victimă colaterală, dar directă, într-un sens, oricât de absurd ar suna această afirmație, a unei crize pe care o importăm, a crizei energetice care s-a declanșat la nivel european și acum la nivel global, susține fostul premieri și actualul om de afaceri Ion Sturza.

Fostul premier spune, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, că Republica Moldova nu are resurse naturale pentru a face față crizei energetice.

Nu avem acea rentă naturală, nu avem producția naturală a noastră internă, ca să putem compensa creșterea aceasta de prețuri și cumva trebuie să ocupăm din resursele noastre financiare interne. Și se pare că nu-i un fenomen temporar, așa a fost și cu pandemia, credeam că o să treacă în 3-4 luni, ei, vedeți, cu gazul și problemele energetice durează aproape un an”, a punctat Sturza.

Omul de afaceri a precizat că respectiva criză energetică este pe termen mediu, iar autoritățile vor trebui să găsească bani pentru achitarea facturilor.

E o problemă, cel puțin, de timp mediu și va trebui să realocăm o parte din resursele noastre pentru a ne plăti facturile la gaz, nu există soluții miraculoase, că cineva, un prieten ne va da gaz la alte prețuri, nu există nicio soluție miraculoasă că va veni din Federația Rusă. Costul indirect al unei înțelegeri mai soft, să zic așa, cu Federația Rusă ar însemna pierderea suveranității Republicii Moldova, dacă doar se dorește așa ceva”, a mai spus fostul premier.

Dânsul s-a referit și la recentele declarații scandaloase ale fruntașei Platformei DA, care îndemna moldovenii la proteste după exemplul kazahilor care s-au revoltat pe fundalul majorării prețurilor la gazul lichefiat.

Deci, lucrurile acestea trebuie înțelese și trebuia, invers, să consolidăm societatea, să ne mobilizăm, să redistribuim puținele resurse către oamenii vulnerabili, să avem o politică economică adecvată, cu totul altceva, nu să facem aluzii de acestea transparente, de genul: Ce, moldovenilor, sunteți slabo să ieșiți în stradă, să spargeți vitrinele la magazine pe bd. Ștefan cel Mare?”

#gaz #pret #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.