Luxul elitelor cleptocrate i-a înfuriat pe kazahi. Sturza: O țară bogată în petrol de care beneficiază doar elita

Dublarea de la ce, de la 20 de cenți la 40 de cenți, a gazului lichefiat a fost doar o scânteie care a aprins o făclie foarte mare și care este consecința multiplelor probleme politice și sociale pe care le are Kazahstanul, chiar dacă este, aparent, o țară bogată în resurse, a comentat protestele din Kazahstan fostul premier și actualul om de faceri Ion Sturza.

Deci, eu cred că este un exemplu clasic de „blestem al petrolului”, o țară bogată în petrol de care beneficiază doar elita și foarte puțin beneficiază oamenii de rând. Și a doua, să spunem așa, capcană serioasă a Kazahstanului este așa-numitul venit mediu per capita din PIB, 25-26 de mii de dolari care pare mare, dar care se redistribuie foarte inegal la cetățeni. Pe de o parte, avem o elită extrem, exorbitant, aș spune, fiindcă o cunosc, de bogată, care nu se rușinează să epateze avioane private, palate, case în Dubai, case în Europa”, a mai spus omul de afaceri.

Sturza afirmă, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, că cei care sunt cei mai mari cumpărători de real estate în Europa, în Elveția, în Franța, la Londra sunt kazahii.

Pe de altă parte, o foarte mare parte a populației, din cele 19 milioane cred că o treime sunt la limita sărăciei. Ca să vă dați seama, salariul minim în Kazahstan este de 100 de dolari, adică ar fi aproximativ 1.500 de lei, deci la coada clasamentului, există această inegalitate foarte mare între elită și oamenii simpli. Și, bineînțeles, regimul. Regimul care nu s-a democratizat, nu au fost făcute niciun fel de reforme politice, s-a compresat și, respectiv, a fost nevoie doar de o scânteie, pentru ca aceste cerințe economice să se transforme în cerințe politice. Ei nu au un proces democratic de alegeri, nu au alegeri la nivel local, la nivel regional, în condițiile în care au o altă elită decât cea economică, o elită intelectuală, culturală foarte educată”, a punctat omul de afaceri.

#revolte #Kazahstan #pterol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.