Luxul elitelor cleptocrate i-a înfuriat pe kazahi. Sturza: O țară bogată în petrol de care beneficiază doar elita

Dublarea de la ce, de la 20 de cenți la 40 de cenți, a gazului lichefiat a fost doar o scânteie care a aprins o făclie foarte mare și care este consecința multiplelor probleme politice și sociale pe care le are Kazahstanul, chiar dacă este, aparent, o țară bogată în resurse, a comentat protestele din Kazahstan fostul premier și actualul om de faceri Ion Sturza.

Deci, eu cred că este un exemplu clasic de „blestem al petrolului”, o țară bogată în petrol de care beneficiază doar elita și foarte puțin beneficiază oamenii de rând. Și a doua, să spunem așa, capcană serioasă a Kazahstanului este așa-numitul venit mediu per capita din PIB, 25-26 de mii de dolari care pare mare, dar care se redistribuie foarte inegal la cetățeni. Pe de o parte, avem o elită extrem, exorbitant, aș spune, fiindcă o cunosc, de bogată, care nu se rușinează să epateze avioane private, palate, case în Dubai, case în Europa”, a mai spus omul de afaceri.

Sturza afirmă, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, că cei care sunt cei mai mari cumpărători de real estate în Europa, în Elveția, în Franța, la Londra sunt kazahii.

Pe de altă parte, o foarte mare parte a populației, din cele 19 milioane cred că o treime sunt la limita sărăciei. Ca să vă dați seama, salariul minim în Kazahstan este de 100 de dolari, adică ar fi aproximativ 1.500 de lei, deci la coada clasamentului, există această inegalitate foarte mare între elită și oamenii simpli. Și, bineînțeles, regimul. Regimul care nu s-a democratizat, nu au fost făcute niciun fel de reforme politice, s-a compresat și, respectiv, a fost nevoie doar de o scânteie, pentru ca aceste cerințe economice să se transforme în cerințe politice. Ei nu au un proces democratic de alegeri, nu au alegeri la nivel local, la nivel regional, în condițiile în care au o altă elită decât cea economică, o elită intelectuală, culturală foarte educată”, a punctat omul de afaceri.

#revolte #Kazahstan #pterol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.