Banii curg gârlă la PAS. Anul trecut, partidul a ridicat 9,2 mil. de lei

În anul 2021 PAS a ridicat 9,2 mil. de lei din bugetul de stat. „Plus, minus noi primim 1 mil. de lei pe lună. În primele luni până la parlamentare era o sumă mai mică”, a declarat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4.

Întrebat dacă partidul intenționează să doneze acești bani, Spînu a spus că PAS a luptat pentru finanțarea partidelor din bugetul de stat din anul 2009. „Această luptă în care au fost implicați, experți, ONG-uri, partide politice a dus la situația ca partidele politice să fie finanțate din bugetul de stat, corect fără scheme, fără corupție și fără bani murdari pentru a-și susține activitatea politică curată”.

Partidele politice au dreptul să primească anual finanţare de la bugetul de stat prin intermediul CEC. Regulamentul privind finanțarea partidelor politice, inclusiv metodologia de calcul, este aprobat de către CEC. Cuantumul alocaţiilor pentru acest scop se aprobă în legea bugetară anuală, cota procentuală constituind 0,1% din veniturile bugetului de stat, cu excepţia veniturilor cu destinaţie specială prevăzute de legislaţie, şi se distribuie în funcție de performanțele partidelor, după cum urmează:

30% – partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile parlamentare;

30% – partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile locale generale;

15% – partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile prezidențiale;

7,5% – partidelor politice proporțional cu femeile alese efectiv în cadrul alegerilor parlamentare;

7,5% – partidelor politice proporțional cu femeile alese efectiv în cadrul alegerilor locale;

5% – partidelor politice proporțional cu tinerii aleși efectiv în cadrul alegerilor parlamentare;

5% – partidelor politice proporțional cu tinerii aleși efectiv în cadrul alegerilor locale.

#partide #buget #finanțare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică ungară MOL a anunţat că a contactat Guvernul de la Budapesta pentru a iniţia punerea în circulaţie a rezervelor strategice de ţiţei, în contextul incertitudinilor legate de reluarea livrărilor din Est.

„Dacă livrările din Est nu se vor relua în următoarele zile, va fi necesar ca, într-o primă fază, Ungaria să pună în circulaţie aproximativ 250.000 de tone de ţiţei din rezervele strategice”, se arată în comunicatul companiei.

Pentru a acoperi eventualul deficit, rafinăriile vor fi alimentate şi cu ţiţei transportat pe mare. Primele livrări ar urma să ajungă la începutul lunii martie în portul croat Omisalj, urmând ca petrolul să ajungă la rafinării în termen de cinci până la 12 zile.

Un purtător de cuvânt al Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană este în contact strâns cu Ungaria, Slovacia şi Croaţia, după ce, în 27 ianuarie, un atac rusesc asupra conductei Drujba din Ucraina a întrerupt livrările de petrol rusesc către Europa de Est.

Ungaria şi Slovacia depind în continuare de petrolul şi gazele ruseşti şi au respins iniţiativele UE de a elimina aceste importuri, în cadrul eforturilor Bruxelles-ului de a reduce veniturile din energie care finanţează războiul Rusiei în Ucraina.

Potrivit agenţiei EFE, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a cerut duminică autorităţilor croate, printr-o postare pe reţeaua X, să permită transportul de petrol rusesc către Ungaria şi Slovacia prin oleoductul Adria, de la terminalul maritim Omisalj, invocând blocarea transportului prin Drujba.

„Solicităm Croaţiei să permită transportul de petrol rusesc Ungariei şi Slovaciei prin oleoductul Adria, deoarece exceptarea noastră de la sancţiuni ne permite să importăm petrol rusesc pe mare dacă se întrerupe furnizarea prin oleoducte”, a argumentat oficialul ungar.

De cealaltă parte, ministrul croat al Economiei, Davor Filipović, a declarat luni că Zagreb este dispus să sprijine aprovizionarea Ungariei şi Slovaciei, însă fără a justifica importul de petrol rusesc.

„Suntem dispuşi să îi ajutăm să rezolve această gravă întrerupere, în conformitate cu legislaţia UE şi reglementările OFAC. Nimeni nu trebuie să rămână fără combustibili”, a afirmat acesta, adăugând că oleoductul Adria este pregătit, dar că nu există motive tehnice pentru ca un stat membru al UE să rămână dependent de petrolul rusesc.