Provincia care impune o „taxă de nevaccinat”. Premierul vrea să fie primul din țară care îi penalizează financiar

12 Ian. 2022, 09:39
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
12 Ian. 2022, 09:39 // Actual //  MD Bani

Provincia canadiană Quebec va impune o „taxă de nevaccinat” pentru cetățenii cărora nu li s-a administrat nici măcar o doză de ser anti-COVID, notează BBC.

Premierul provinciei, Francois Legault, susține că vrea să fie primul din țară care îi penalizează financiar pe cei care încă nu s-au vaccinat. Motivul acestei decizii ar fi faptul că doar aproximativ 12,8% dintre cetățeni nu s-au vaccinat anti-COVID, dar rata acestora în secțiile de terapie intensivă este de aproape 50%.

În timpul unei conferințe de presă, Francois Legault a notat faptul că cei care nu au primit nici măcar o doză până în acest moment vor trebui să plătească o „contribuție”. Suma nu a fost încă decisă, dar aceasta va fi „semnificativă”, conform premierului provinciei Quebec.

„Cred că acum este o chestiune de corectitudine pentru cei 90% care au făcut unele sacrificii. Le datorăm acest tip de măsură”, a declarat Francois Legault.

Săptămâna trecută, provincia a impus necesitatea prezentării certificatului digital la intrarea în magazinele de alcool și canabis; iar un lockdown de noapte este impus între orele 22:00 și 5:00.

În Montreal, cel mai mare oraș din Quebec, spitalele sunt aproape pline. În ultimele 24 de ore au fost raportate 62 de decese din cauza virusului SARS-CoV-2, ducând numărul total la 12.028. Toate acestea sunt invocate în decizia premierului Francois Legault de a impune o „taxă de nevaccinat”.

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.