Ruşii nu cad la pace cu occidentalii. 100.000 de soldaţi aşteaptă semnalul de luptă la graniţa cu Ucraina

Ruşii şi occidentalii rămân pe poziţii „total divergente” în pofida unei săptămâni de diplomaţie intensă, ceea ce este „deranjant”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu difuzat duminică de canalul american CNN.

Nu ştim care va fi rezultatul, am avut aceste trei sesiuni de convorbiri, există anumite puncte de înţelegere între noi. Dar în general, în ceea ce priveşte chestiunile de principiu, putem spune acum că rămânem pe poziţii divergente, pe poziţii total divergente. Iar asta nu este bine, este deranjant”, a spus Peskov.

Europenii şi americanii îi acuză pe ruşi că au comasat aproape 100.000 de soldaţi la frontiera ucraineană în vederea unei potenţiale invazii a ţării vecine. Serviciile de informaţii americane afirmă chiar că Moscova a desfăşurat deja agenţi în estul Ucrainei pentru a derula operaţiuni de „sabotaj”, vizând crearea unui „pretext” pentru o ofensivă.

Kremlinul a respins aceste acuzaţii şi a dat asigurări că vrea să se apere de postura considerată ameninţătoare a NATO în vecinătatea sa. Rusia cere în special garanţia că Alianţa nu va accepta o aderare a Ucrainei, o concesie de principiu pe care occidentalii o refuză.

#trupe #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.