Comerțul moldovenesc „duduie”. În România vindem, iar din Rusia cumpărăm

Exporturile de mărfuri în 11 luni ale anului 2021 au avut o valoare de 2,8 miliarde USD, cu 25,4% mai mult față de perioada similară a anului precedent, arată datele Biroului Național de Statistică.

Exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-noiembrie 2021 au constituit 2170,0 milioane dolari SUA (77,0% din total exporturi), fiind în creștere cu 25,7% față de perioada similară din anul 2020, care a contribuit la majorarea valorii totale a exporturilor cu 19,7%. Reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în ianuarie-noiembrie 2021 s-au cifrat la 649,5 milioane dolari SUA (23,0% din total exporturi), sau cu 24,3% mai mult, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2020. Această creștere a influențat majorarea pe total exporturi, cu 5,7%.

În ianuarie-noiembrie 2021 principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri, care au deținut 88,8% din total exporturi au fost: România (26,7% din total exporturi), Turcia (9,7%), Federația Rusă (8,9%), Germania (8,2%), Italia (7,8%), Elveția (3,6%), Polonia (3,5%), Ucraina (3,0%), Republica Cehă (2,6%), Bulgaria (2,3%), Belarus (2,1%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (2,0%), Spania (1,6%), Ungaria (1,4%), Grecia (1,3%), Olanda (1,2%), Statele Unite ale Americii și Franța (câte 1,0%) și Liban (0,9%).

În ceea ce privește importurile, în 11 luni ale anului 2021 au însumat 6,4 miliarde USD, cu 32,4% mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2020.

În ianuarie-noiembrie 2021, În topul țărilor de origine a importurilor de mărfuri s-au regăsit: Federația Rusă (14,0% din total importuri), România (11,8%), China (11,6%), Ucraina (9,4%), Germania (7,7%), Turcia (7,5%), Italia (6,3%), Polonia (3,7%), Franța (2,4%), Belarus (2,0%), Ungaria (1,7%), Republica Cehă (1,6%), Statele Unite ale Americii (1,5%), Austria (1,4%), Spania (1,3%), Bulgaria (1,1%), Olanda (1,0%), Japonia și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (câte 0,9%).

Decalajul considerabil dintre exporturile și importurile de mărfuri a determinat acumularea, în ianuarie-noiembrie 2021, a unui deficit al balanței comerciale în valoare de 3600,1 milioane dolari SUA (Figura 14 și Anexa 3), sau cu 1000,3 milioane dolari SUA (+38,5%) mai mult, comparativ cu cel înregistrat în aceeași perioadă din anul 2020.

#deficit #import #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși Republica Moldova este considerată una dintre cele mai afectate țări de migrație, aproape trei sferturi dintre cetățenii rămași acasă nu au muncit niciodată peste hotare și nici nu intenționează să plece. Concluzia aparține economistului Veaceslav Ioniță, care citează datele unui sondaj realizat de CBX Research la comanda IDIS „Viitorul”.

Potrivit analizei, 74% dintre moldovenii care locuiesc în țară afirmă că nu au lucrat niciodată peste hotare și nu își propun să emigreze. Dintre aceștia, 38% spun că sunt complet ancorați în Republica Moldova și nu iau în calcul plecarea nici măcar ipotetic, iar alți 36% declară că, deși ar putea indica o țară preferată, în realitate își doresc să rămână acasă.

Economistul susține că acest segment reprezintă „nucleul de stabilitate” al Republicii Moldova, într-o țară în care aproximativ 1,1 milioane de cetățeni au emigrat dintr-o populație totală de circa 3,5 milioane de locuitori.

Veaceslav Ioniță afirmă că datele indică o schimbare de paradigmă în fenomenul migrației. După decenii marcate de exod, intenția de plecare este în scădere, ceea ce ar putea semnala atingerea unui punct de saturație demografică a migrației.

În opinia economistului, autoritățile ar trebui să-și reorienteze strategiile de dezvoltare economică. Pe lângă politicile destinate diasporei, atenția ar trebui concentrată asupra celor 74% care aleg să rămână în țară, dar al căror potențial economic este insuficient valorificat.

Totodată, Ioniță consideră că acest grup este mai predispus să investească local, să participe la programe de formare profesională și să dezvolte afaceri, motiv pentru care politicile publice ar trebui să sprijine inițiativele economice la nivel local.

Economistul vorbește și despre apariția unui nou tip de „patriotism economic”, susținând că pentru mulți dintre acești cetățeni munca în Republica Moldova nu mai este doar o necesitate, ci o alegere conștientă. În acest context, el îi descrie drept „noii eroi economici”, capabili să devină fundamentul reconstrucției economice și al dezvoltării durabile a țării.

#sedentar #migrație #moldoveni