Turcii investesc în crypto! „Sultanul” Erdogan a declarat război Bitcoinului

Tranzacționarea de criptomonede a explodat în Turcia în timpul crizei financiare care a depreciat la jumătate valoarea lirei în 2021, în timp ce rata inflației a ajuns la 30%, record al ultimelor două decenii.

În timp ce cetățenii turci încearcă să evite scăderea economiilor strânse în moneda națională (lira turcească), reinvestind în dolari sau aur, un număr tot mai mare de investitori consideră că achiziționarea cripto-activelor este calea, scrie The Guardian.

Această atitudine a atras furia guvernanților de la Ankara, în mod special președintele Recep Tayyip Erdogan, supranumit „sultanul”, care a declarat că „suntem în război împotriva Bitcoin” și care a inaugurat recent un program prin care își încurajează cetățenii să cumpere înapoi lirele și să-și depună banii în bănci.

Pentru cei care cred în viitorul criptomonedelor, creșterea neîncrederii în soluțiile guvernamentale este dovada că valutele digitale sunt cea mai bună alternativă la liră, în poziția proastă în care aceasta a ajuns.

Cu toate acestea rămâne neclar dacă criptomonedele asigură cu adevărat oportunitatea îmbogățirii. „Evangheliștii” monedelor digitale, precum fondatorii AltCoin (o companie turcească de tranzacționare cripto), afirmă că riscul ca numeroși investitori amatori să cadă victimele unor șarlatanii sau pur și simplu să-și piardă banii rezultă de fapt din vina fiecăruia.

„Unii oameni se joacă cu tranzacționarea de criptomonede de parcă sunt la pariuri, la jocuri de noroc”, i-a răspuns râzând Shark, unul dintre fondatorii AltCoi, reporterului The Guardian.

Acesta a refuzat să dezvăluie câți bani a câștigat din investițiile în criptomonede, justificându-se prin îngrijorarea că, la aflarea acestor informații, autoritățile publice ar putea să intervină și să impună taxe pe profitul său.

#Turcia #Erdogan #criptomonede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” avertizează că mai multe măsuri incluse în reforma fiscală planificată pentru anul 2027 riscă să afecteze competitivitatea agriculturii moldovenești și să pună presiune suplimentară asupra exportatorilor și fermierilor.

Într-o analiză semnată de economistul Iuri Rija, sunt criticate două modificări majore: majorarea cotei TVA pentru produsele agricole de la 8% la 20% și aplicarea aceluiași regim de impozitare pentru salariați și persoanele fizice care activează în agricultură în baza unor regimuri fiscale speciale.

Potrivit autorului, majorarea TVA nu va genera venituri suplimentare semnificative la buget în cazul exporturilor agricole, deoarece acestea sunt taxate cu cota zero. În schimb, exportatorii vor fi obligați să blocheze sume mai mari de bani în TVA până la rambursarea acestuia de către stat.

„La o cotă de 20%, suma imobilizată este de două ori și jumătate mai mare decât la 8%. Problema afectează direct lichiditatea companiilor și capacitatea acestora de a cumpăra marfă de la fermieri în sezon”, se arată în analiză.

Asociația susține că exportatorii ajung astfel să finanțeze indirect statul din resurse proprii sau din credite bancare, suportând costuri suplimentare cu dobânzile.

Un alt efect negativ este anticipat asupra fermierilor mici care nu sunt plătitori de TVA. Aceștia achită deja TVA de 20% pentru motorină, semințe și îngrășăminte, fără posibilitatea de a recupera aceste costuri, care ulterior se reflectă în prețul producției agricole.

Analiza avertizează și asupra riscului amplificării inflației. Potrivit calculelor prezentate, dacă majorarea TVA la produsele alimentare se va transfera integral în prețuri, impactul direct asupra inflației ar putea fi cuprins între două și patru puncte procentuale, peste efectele deja generate de scumpirea energiei, carburanților și fertilizanților.

Autorul invocă și experiența României, unde majorarea TVA la alimente cu doar două puncte procentuale, de la 9% la 11%, a fost urmată de accelerarea inflației alimentare și de creșteri de prețuri peste nivelul justificat de modificarea fiscală.

Totodată, economistul critică noul sistem de impozitare progresivă propus pentru persoanele fizice, care prevede o cotă de 7% pentru veniturile de până la un milion de lei anual și 15% pentru partea care depășește acest prag.

Potrivit lui Iuri Rija, aplicarea acelorași reguli pentru salariați și pentru persoanele care desfășoară activități agricole este inechitabilă, deoarece în cazul agricultorilor și achizitorilor de produse agricole veniturile reprezintă în mare parte rulaje din care sunt acoperite cheltuieli operaționale, nu profit net.

Analiza oferă exemplul unui achizitor de produse horticole cu un rulaj anual de 1,2 milioane de lei. În actualul sistem fiscal acesta plătește aproximativ 72 de mii de lei impozit anual, iar după reformă suma ar putea crește la 100 de mii de lei, ceea ce înseamnă o majorare a poverii fiscale cu aproape 39%.

În opinia Asociației „Agrocereale”, asemenea măsuri riscă să reducă volumele de achiziții, să diminueze competitivitatea exporturilor agricole și să afecteze veniturile fermierilor.

Organizația solicită menținerea cotei reduse de TVA de 8% pentru produsele agricole, păstrarea facilităților fiscale pentru tehnica agricolă și menținerea unui regim distinct de impozitare pentru persoanele fizice care activează în domeniul agricol.