Turcii investesc în crypto! „Sultanul” Erdogan a declarat război Bitcoinului

24 Ian. 2022, 12:15
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
24 Ian. 2022, 12:15 // Actual //  MD Bani

Tranzacționarea de criptomonede a explodat în Turcia în timpul crizei financiare care a depreciat la jumătate valoarea lirei în 2021, în timp ce rata inflației a ajuns la 30%, record al ultimelor două decenii.

În timp ce cetățenii turci încearcă să evite scăderea economiilor strânse în moneda națională (lira turcească), reinvestind în dolari sau aur, un număr tot mai mare de investitori consideră că achiziționarea cripto-activelor este calea, scrie The Guardian.

Această atitudine a atras furia guvernanților de la Ankara, în mod special președintele Recep Tayyip Erdogan, supranumit „sultanul”, care a declarat că „suntem în război împotriva Bitcoin” și care a inaugurat recent un program prin care își încurajează cetățenii să cumpere înapoi lirele și să-și depună banii în bănci.

Pentru cei care cred în viitorul criptomonedelor, creșterea neîncrederii în soluțiile guvernamentale este dovada că valutele digitale sunt cea mai bună alternativă la liră, în poziția proastă în care aceasta a ajuns.

Cu toate acestea rămâne neclar dacă criptomonedele asigură cu adevărat oportunitatea îmbogățirii. „Evangheliștii” monedelor digitale, precum fondatorii AltCoin (o companie turcească de tranzacționare cripto), afirmă că riscul ca numeroși investitori amatori să cadă victimele unor șarlatanii sau pur și simplu să-și piardă banii rezultă de fapt din vina fiecăruia.

„Unii oameni se joacă cu tranzacționarea de criptomonede de parcă sunt la pariuri, la jocuri de noroc”, i-a răspuns râzând Shark, unul dintre fondatorii AltCoi, reporterului The Guardian.

Acesta a refuzat să dezvăluie câți bani a câștigat din investițiile în criptomonede, justificându-se prin îngrijorarea că, la aflarea acestor informații, autoritățile publice ar putea să intervină și să impună taxe pe profitul său.

03 Oct. 2026, 20:48
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
03 Oct. 2026, 20:48 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță cere Guvernului să facă publice datele cu privire la achizițiile de valori mobiliare de stat de către întreprinderile de stat, după creșterea volumului plasamentelor în VMS din ultimul an.

Ioniță susține, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că o parte importantă a valorilor mobiliare de stat a ajuns să fie cumpărată de investitori nebancari și spune că autoritățile ar trebui să precizeze cât din aceste plasamente revine companiilor controlate de stat.

„Întrebarea mea este: câte întreprinderi de stat au cumpărat valori mobiliare? (…) Vreau să văd câte întreprinderi de stat creditează statul”, a declarat economistul.

Potrivit lui, problema apare în situația în care o întreprindere de stat dispune de lichidități, dar în loc ca o parte a acestor bani să ajungă la buget sub formă de dividende, compania îi investește în titluri emise chiar de stat.

„Dacă are bani, acestea sunt venituri ale lui, din care plătești dividende la bugetul de stat. Și tu nu dai dividendele, dar îi dai statului cu împrumut”, a explicat Ioniță.

Economistul admite că întreprinderile pot avea temporar lichidități excedentare care trebuie administrate, însă consideră necesară o imagine clară asupra dimensiunii acestor plasamente.

„Dacă ne trezim că întreprinderile de stat creditează Guvernul cu 2-3 miliarde de lei, ce înseamnă asta?”, a întrebat Ioniță.

În discuție a fost menționat și Energocom. Ioniță a făcut referire la informații potrivit cărora compania ar fi deținut valori mobiliare, dar a precizat că Energocom a negat că ar fi utilizat finanțarea BERD pentru achiziția VMS. Economistul a insistat că este nevoie de date detaliate privind originea banilor și tipul plasamentelor efectuate.

Datele Băncii Naționale arată că piața valorilor mobiliare de stat a cunoscut o extindere în 2025. Doar în trimestrul IV, Ministerul Finanțelor a pus în circulație VMS în valoare de 14,6 miliarde de lei, iar volumul VMS emise pe piața primară a crescut cu 30% față de perioada comparabilă.