Abilitarea și participarea economică a femeilor în Republica Moldova, discutată de femeile din nordul țării și PNFM

03 Feb. 2022, 17:00
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
03 Feb. 2022, 17:00 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Platforma Națională a Femeilor din Moldova (PNFM) a desfășurat cel de al doilea atelier de lucru cu tematica „Identificarea propunerilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor în Republica Moldova”, marți, 2 februarie 2022.

Evenimentul a avut loc în format online și a adunat peste 50 de femei de afaceri, reprezentante din administrația publică locală și organizații non-guvernamentale din regiunea Nord a Republicii Moldova. Acestea au prezentat propriile istorii de succes și au generat recomandări și propuneri privind abilitarea și participarea economică a femeilor în țara noastră.

Iulia Costin, președinta Platformei Naționale a Femeilor din Moldova a declarat în deschiderea evenimentului că potențialul economic al femeilor este încă nevalorificat pe deplin în țara noastră, exprimându-și încrederea că participarea economică a femeilor poate și trebuie să fie dezvoltată.

 „Acest eveniment este organizat de PNFM cu suportul GIZ Moldova în cadrul proiectului ”Consilierea Guvernului Republicii Moldova în probleme economice”. Suportul oferit din partea GIZ Moldova are drept scop fortificarea dialogului între femeile din trei regiuni ale țării, pentru a identifica  propuneri relevante de abilitare economică a acestora, în special a celor din zonele rurale și a celor din grupuri vulnerabile.” 

Ina Crețu, consilier politici în cadrul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de GIZ Moldova a reiterat că prin acest proiect se urmărește identificarea propunerilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor. Cele mai fezabile și binevenite dintre propunerile identificate vor fi propuse spre considerare Guvernului Republicii Moldova.

Istoriile de succes prezentate de către femeile antreprenoare au inspirat și motivat participantele să lanseze noi afaceri și să le dezvolte pe cele existente. 

Ludmila Catlabuga, din raionul Soroca, satul Visoca, a lansat o afacere în domeniul   zootehnic în anul 2015. Compania „Vita-Biofarm” este o fermă de bovine specializată în producerea laptelui, unde sunt colectate zilnic aproximativ 1800 de kilograme de lapte.

Angela Bejenari practică agricultura ecologică. GȚ Angela Bejenari activează din anul 2002 în raionul Dondușeni, satul Plop și se ocupă cu cultivarea cartofilor timpurii, morcovi, sfeclă, tomate, castraveți, nuci grecești, pomușoare, fructe pe o suprafață de 30 ha.

Veronica Roșca a deschis primul „coffee to go” din Edineț. SRL „Tribum”, marca comercială TRIB Coffee, a fost fondat în decembrie 2020. A pornit de la conceptul de a aduce cafea de calitate înaltă, preparată după standarde italiene. A reușit să creeze o comunitate prietenoasă de consumatori de cafea, deși până a începe mereu li s-a spus că ideea nu are viitor.

Anna Balahtari, mamă a cinci copii, este antreprenoarea din satul Mărinești, raionul Strășeni, care adună plantele medicinale și produce din ele ceaiuri. SRL „GrinPlantart” a fost fondat în anul 2018. Oricine a încercat să consume măcar odată ceaiurile din plante au descoperit aroma încântătoare a acestora. Dincolo de gustul sublim şi deosebit, ceaiurile din plante aduc şi beneficii uimitoare pentru sănătate.

După prezentarea a patru istorii de succes ale femeilor de afaceri din regiunea Nord, evenimentul a continuat printr-o sesiune de dezbateri, de întrebări și răspunsuri, totalizarea recomandărilor, propunerilor, ideilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor în Republica Moldova.

În scopul realizării obiectivului propus, PNFM beneficiază de subvenție locală „Fortificarea dialogului de politici în domeniul abilitării și participării economice a femeilor din Republica Moldova” din partea GIZ Moldova.

Acest eveniment a fost organizat cu sprijinul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de către GIZ Moldova cu suportul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare al Germaniei (BMZ) și al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

05 Oct. 2026, 15:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Oct. 2026, 15:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.