Moldova, locul 50 în lume, în topul statelor cu cea mai mare adopție a criptomonedelor

Republica Moldova se află pe locul 50 în lume în topul statelor cu cea mai mare adopție a criptomonedelor, potrivit unui raport realizat de Chainalysis, care arată care sunt țările cele mai mari utilizatoare de criptomonede din lume.

Raportul analizează valorea tranzacțiilor în funcție de puterea de cumpărare și pune un accent deosebit pe utilizarea non-profesională și peer-to-peer (P2P)pentru a evalua care țări au făcut cu adevărat progrese în adoptarea utilizării criptomonedelor în rândul unei părți mari a populației.

În regiune, Republica Moldova cu locul 50 este în spatele unor țări precum Ucraina care ocupă poziția 4 și Bulgaria (poziția 29) și înaintea Cehiei pe locul 60, Serbia pe 62, Greciei (locul 91) și a Ungariei (locul 102).

Pe primul loc în clasamentul global s-a situat Vietnam, urmată de India, Pakistan, Ucraina, Kenya, Nigeria, Venezuela, SUA, Togo, iar Argentina încheie top 10.

Pe ultimul loc în lume, respectiv pe locul 157, se află Insulele Cayman, iar înaintea acestui stat se găsesc: Bermuda, Brunei Darussalam și Insulele Virgine.

Potrivit raportului, unul dintre motivele pentru care criptomonedele sunt populare în Vietnam – și în alte țări în curs de dezvoltare – este faptul că sunt folosite ca instrument de investiții în locul altor opțiuni. Încercarea de a păstra valoarea economiilor proprii atunci când monedele locale se clatină este un alt stimulent pentru a investi în cripto, ceea ce pune Venezuela, Argentina și Turcia pe harta celor care adoptă cripto.

Persoanele fizice din țările în curs de dezvoltare folosesc, de asemenea, cripto în plățile peer-to-peer. În acest segment, țările africane precum Nigeria și Kenya ocupă un loc fruntaș. Țările africane au fost în prima linie în adoptarea unor metode inovatoare de plată P2P, de exemplu plățile mobile, în procesul de a depăși opțiuni precum transferurile bancare și acele opțiuni de plată digitală legate de acestea.

În rândul țărilor dezvoltate, utilizarea criptomonedelor a fost cea mai răspândită în țările anglofone – în primul rând în Statele Unite, dar și în Regatul Unit, Canada, Africa de Sud și Australia. Economiile emergente India, China și Brazilia sunt, de asemenea, mari utilizatori. În cazul utilizării intensive din Rusia și Ucraina, Chainalysis le leagă de neîncrederea generalizată în instituții și, posibil, de fuga de capital și de evitarea taxelor.

Autorii studiului notează că pe parcursul anului trecut adopția criptomonedelor s-a accelerat în toată lumea, însă motivele diferă în funcție de așezarea geografică.

”Cercetările noastre sugerează că motivele pentru această adoptare sporită diferă în întreaga lume: pe piețele emergente, mulți se îndreaptă către criptomonede pentru a-și păstra economiile în fața devalorizării monedei, și să efectueze tranzacții comerciale; în America de Nord, Europa de Vest și Asia de Est, în schimb, adoptarea din ultimul an a fost determinată în mare parte de investițiile instituționale”.

Cea mai mare cădere față de ediția raportului din 2020 a fost înregistrată în SUA și China.

Anul trecut, China s-a clasat pe locul patru, în timp ce SUA a ocupat locul pe locul șase. Anul acesta, SUA ocupă locul opt, în timp ce China ocupă locul 13. Cel mai mare motiv pentru care ambele țări au scăzut este faptul că clasamentul lor în ceea ce privește volumul comerțului P2P pentru utilizatorii de internet populație a scăzut dramatic – China a coborât de pe locul 53 în această componentă pe locul 155,
în timp ce SUA a scăzut de pe locul 16 pe locul 109.

Europa Centrală, de Nord și de Vest (CNWE) este regiunea cu cea mai mare economie de criptomonede din lume, primind criptomonede în valoare de peste 1.000 de miliarde de dolari în ultimul an, care reprezintă 25% din activitatea globală. După ce anul trecut s-a clasat pe locul al doilea, noua poziție a CNWE pe primul loc este rezultatul unei creșteri extraordinare începând cu iulie 2020, combinată cu un declin relativ al activității în Asia de Est. Astfel că, este o sursă esențială de lichidități pentru investitorilor în criptomonede din întreaga lume. Cel mai mare partener comercial al CNWE este America de Nord, urmată de Asia de Est, Asia Centrală și de Sud și Europa de Est.

Europa de Est are a cincea cea mai mare economie de criptomonede dintre regiunile analizate, primind criptomonede în valoare de aproximativ 422 miliarde de dolari între iulie 2020 și iunie 2021. Acest lucru reprezintă o creștere de 929% față de anul trecut total de 41 de miliarde de dolari în valoare de criptomonede, care, deși mare, este aproximativ în linie cu creșterile din alte regiuni. În general, Europa de Est a reprezentat 11,8% din întreaga activitate de tranzacționare a criptomonedelor în perioada de timp studiată.

Ucraina și Rusia sunt statele din regiune care s-au clasat cel mai bine în clasamentul global Crypto Adoption Index 2021, pe locurile patru și, respectiv, 18. Cu toate acestea, ambele țări au scăzut în clasament față de anul trecut, când Ucraina a fost clasată pe primul loc la nivel global, iar Rusia pe locul al doilea. În ambele cazuri, motivul a fost o scădere a volumului de tranzacții pe platforma P2P, unul dintre cei trei indicatori componenți ai analizei.

#adopție #crypto #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.