Moldova, locul 50 în lume, în topul statelor cu cea mai mare adopție a criptomonedelor

Republica Moldova se află pe locul 50 în lume în topul statelor cu cea mai mare adopție a criptomonedelor, potrivit unui raport realizat de Chainalysis, care arată care sunt țările cele mai mari utilizatoare de criptomonede din lume.

Raportul analizează valorea tranzacțiilor în funcție de puterea de cumpărare și pune un accent deosebit pe utilizarea non-profesională și peer-to-peer (P2P)pentru a evalua care țări au făcut cu adevărat progrese în adoptarea utilizării criptomonedelor în rândul unei părți mari a populației.

În regiune, Republica Moldova cu locul 50 este în spatele unor țări precum Ucraina care ocupă poziția 4 și Bulgaria (poziția 29) și înaintea Cehiei pe locul 60, Serbia pe 62, Greciei (locul 91) și a Ungariei (locul 102).

Pe primul loc în clasamentul global s-a situat Vietnam, urmată de India, Pakistan, Ucraina, Kenya, Nigeria, Venezuela, SUA, Togo, iar Argentina încheie top 10.

Pe ultimul loc în lume, respectiv pe locul 157, se află Insulele Cayman, iar înaintea acestui stat se găsesc: Bermuda, Brunei Darussalam și Insulele Virgine.

Potrivit raportului, unul dintre motivele pentru care criptomonedele sunt populare în Vietnam – și în alte țări în curs de dezvoltare – este faptul că sunt folosite ca instrument de investiții în locul altor opțiuni. Încercarea de a păstra valoarea economiilor proprii atunci când monedele locale se clatină este un alt stimulent pentru a investi în cripto, ceea ce pune Venezuela, Argentina și Turcia pe harta celor care adoptă cripto.

Persoanele fizice din țările în curs de dezvoltare folosesc, de asemenea, cripto în plățile peer-to-peer. În acest segment, țările africane precum Nigeria și Kenya ocupă un loc fruntaș. Țările africane au fost în prima linie în adoptarea unor metode inovatoare de plată P2P, de exemplu plățile mobile, în procesul de a depăși opțiuni precum transferurile bancare și acele opțiuni de plată digitală legate de acestea.

În rândul țărilor dezvoltate, utilizarea criptomonedelor a fost cea mai răspândită în țările anglofone – în primul rând în Statele Unite, dar și în Regatul Unit, Canada, Africa de Sud și Australia. Economiile emergente India, China și Brazilia sunt, de asemenea, mari utilizatori. În cazul utilizării intensive din Rusia și Ucraina, Chainalysis le leagă de neîncrederea generalizată în instituții și, posibil, de fuga de capital și de evitarea taxelor.

Autorii studiului notează că pe parcursul anului trecut adopția criptomonedelor s-a accelerat în toată lumea, însă motivele diferă în funcție de așezarea geografică.

”Cercetările noastre sugerează că motivele pentru această adoptare sporită diferă în întreaga lume: pe piețele emergente, mulți se îndreaptă către criptomonede pentru a-și păstra economiile în fața devalorizării monedei, și să efectueze tranzacții comerciale; în America de Nord, Europa de Vest și Asia de Est, în schimb, adoptarea din ultimul an a fost determinată în mare parte de investițiile instituționale”.

Cea mai mare cădere față de ediția raportului din 2020 a fost înregistrată în SUA și China.

Anul trecut, China s-a clasat pe locul patru, în timp ce SUA a ocupat locul pe locul șase. Anul acesta, SUA ocupă locul opt, în timp ce China ocupă locul 13. Cel mai mare motiv pentru care ambele țări au scăzut este faptul că clasamentul lor în ceea ce privește volumul comerțului P2P pentru utilizatorii de internet populație a scăzut dramatic – China a coborât de pe locul 53 în această componentă pe locul 155,
în timp ce SUA a scăzut de pe locul 16 pe locul 109.

Europa Centrală, de Nord și de Vest (CNWE) este regiunea cu cea mai mare economie de criptomonede din lume, primind criptomonede în valoare de peste 1.000 de miliarde de dolari în ultimul an, care reprezintă 25% din activitatea globală. După ce anul trecut s-a clasat pe locul al doilea, noua poziție a CNWE pe primul loc este rezultatul unei creșteri extraordinare începând cu iulie 2020, combinată cu un declin relativ al activității în Asia de Est. Astfel că, este o sursă esențială de lichidități pentru investitorilor în criptomonede din întreaga lume. Cel mai mare partener comercial al CNWE este America de Nord, urmată de Asia de Est, Asia Centrală și de Sud și Europa de Est.

Europa de Est are a cincea cea mai mare economie de criptomonede dintre regiunile analizate, primind criptomonede în valoare de aproximativ 422 miliarde de dolari între iulie 2020 și iunie 2021. Acest lucru reprezintă o creștere de 929% față de anul trecut total de 41 de miliarde de dolari în valoare de criptomonede, care, deși mare, este aproximativ în linie cu creșterile din alte regiuni. În general, Europa de Est a reprezentat 11,8% din întreaga activitate de tranzacționare a criptomonedelor în perioada de timp studiată.

Ucraina și Rusia sunt statele din regiune care s-au clasat cel mai bine în clasamentul global Crypto Adoption Index 2021, pe locurile patru și, respectiv, 18. Cu toate acestea, ambele țări au scăzut în clasament față de anul trecut, când Ucraina a fost clasată pe primul loc la nivel global, iar Rusia pe locul al doilea. În ambele cazuri, motivul a fost o scădere a volumului de tranzacții pe platforma P2P, unul dintre cei trei indicatori componenți ai analizei.

#adopție #crypto #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația „Forța Fermierilor” cere Parlamentului să adopte în regim de urgență proiectul de lege privind licențierea importurilor de cereale și floarea-soarelui. Organizația consideră însă că termenul de aplicare până la 31 octombrie 2026, acceptat de Guvern, nu este suficient pentru protejarea pieței interne.

Fermierii solicită ca inițiativa să fie aprobată săptămâna viitoare, în ambele lecturi, și să includă posibilitatea prelungirii mecanismului de licențiere. Potrivit asociației, fiecare zi fără un asemenea mecanism crește riscul importurilor de grâu, porumb și floarea-soarelui la prețuri de dumping, dar și al unor restricții pentru exporturile de cereale și oleaginoase din Republica Moldova către România.

„Forța Fermierilor” atrage atenția și asupra intenției de majorare cu 50% a cotei TVA pentru cereale și oleaginoase. Asociația susține că subiectul nu a fost discutat în cadrul ultimelor două întâlniri cu prim-ministrul, din cauza lipsei de timp. Fermierii cer ca problema să fie analizată înainte de aprobarea politicii fiscale de către Guvern, întrucât măsura ar putea avea un impact semnificativ asupra producătorilor micro, mici și mijlocii din sectorul cerealier și oleaginos.

Proiectul de lege, elaborat de deputatul Serghei Ivanov, prevede instituirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase. Varianta inițială stabilea aplicarea mecanismului până la 31 decembrie 2027, cu posibilitatea prelungirii cu încă 12 luni.

Guvernul a susținut proiectul, dar a propus reducerea perioadei de aplicare până la 31 octombrie 2026 și eliminarea posibilității de extindere. Executivul consideră că măsura trebuie să fie temporară, pentru monitorizarea pieței și evaluarea impactului importurilor asupra producătorilor autohtoni.

Totodată, Guvernul avertizează că licențierea este o măsură netarifară cu potențial restrictiv asupra comerțului și trebuie să fie compatibilă cu obligațiile asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, DCFTA și în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Executivul solicită și clarificarea condițiilor de acordare a licențelor, a documentelor necesare și a procedurii de examinare a cererilor. Rezerve au fost exprimate și față de participarea reprezentanților asociațiilor de profil la examinarea cererilor, din cauza unor posibile riscuri de conflict de interese.

Proiectul a fost susținut de Guvern în ședința din 26 august.

#import de cereale #forta fermierilor #Guvern