Știrea zilei! O bancă din Moldova a încăput pe mâna cămătarului IuteCredit

11 Feb. 2022, 09:22
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
11 Feb. 2022, 09:22 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Una dintre cele mai mici bănci a fost vândută în cadrul tranzacției de la Bursa de Valori a Moldovei. Este vorba de pachetul majoritar de 49,7%.

Prețul per acțiune a fost de 170,44 lei, iar cumpărătorul IuteCredit a achitat 169,5 mil. de lei. La începutul lunii ianuarie compania de microfinanțare a achiziționat un pachet de 10% la un preț de 170,44 lei per acțiune.

Foștii acționari continuă lupta pentru controlul băncii. Aceștia au obținut câștig de cauză la Curtea de Apel pentru faptul că au fost deposedați de acțiuni.

La finele anului trecut, Curtea de Apel Chişinău a anulat trei hotărâri BNM, inclusiv Hotărârea nr.13 din 11 ianuarie 2019 „Cu privire la acțiunea concertată a acționarilor BC Energbank”. Decizia motivată nu a fost încă publicată, dar ea este executorie.

La începutul lunii ianuarie, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a aprobat achiziționarea de către AS IuteCredit Europe (Estonia) a deținerii calificate în mărime ce atinge și depășește nivelul de 50% din capitalul social al Energabank”, potrivit deciziei BNM.

Energbank este una dintre băncile mici din Republica Moldova. Profitul instituției financiare a însumat, la sfârșitul luni noiembrie 2021, 52 mil. de lei. Banca are active de 2,9 miliarde de lei, credite acordate în sumă de 1 miliard de lei, iar depozite atrase – 2,1 miliarde de lei.

Energabnk a fost sub supravegherea BNM timp de treo ani, după ce la 11 ianuarie 2019, banca a constatat activitatea concertată a unor acționari fără permisiunea prealabilă scrisă a BNM.  În acest sens, Comitetul executiv al BNM a aprobat, hotărârea privind suspendarea exercițiului unor drepturi în privința a 52,77% din acțiuni. Urmare deciziei BNM, acționarii vizați trebuie, conform legii, să înstrăineze acțiunile deținute în capitalul social al băncii.

Prețul inițial de vânzare a unei acțiuni dintr-un pachet de 35,67% a fost stabilit la 283,99 lei, iar pentru celelalte pachete – 212,42 lei. În același timp, prețul estimat al acțiunilor băncii la data primei expuneri spre vânzare (noiembrie 2019) depășea cifra de 330 lei per acțiune.

În final, la data expirării perioadei de 6 luni, acordate prin lege pentru vânzarea separată a acțiunilor, majoritatea absolută a acțiunilor a rămas nevândute. Ultimul preț de vânzare a acțiunilor a fost stabilit de 91,25 lei pentru o acțiune.

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!