Prima ședință comună a noilor guverne român și moldovean are loc vineri, la Chișinău

10 Feb. 2022, 21:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Feb. 2022, 21:31 // Actual //  bani.md

Guvernele României şi Republicii Moldova vor avea, vineri, prima şedinţă comună, la Chişinău, urmând ca premierul Nicolae Ciucă să aibă convorbiri şi cu preşedintele Maia Sandu şi preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat joi purtătorul de cuvânt al Executivului de la București, Dan Cărbunaru.
El a precizat că, în şedinţa de joi, Cabinetul Ciucă a adoptat o serie de decizii premergătoare şedinţei comune a celor două Guverne, având în vedere că vor fi semnate o serie de documente bilaterale în domenii precum energie, securitate energetică, comunicaţii, cercetare şi digitalizare, educaţie, infrastructură.

„Mâine, Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova vor ţine prima şedinţă comună la Chişinău. În acest sens, urmează ca premierul Nicolae-Ionel Ciucă, însoţit de o serie de miniştri din Guvern, să se deplaseze la Chişinău unde vor avea loc convorbiri cu doamna preşedinte Maia Sandu, cu doamna prim-ministru Natalia Gavriliţa şi cu domnul Igor Grosu, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, aceste întâlniri înscriindu-se în reperele colaborării dintre România şi Republica Moldova, repere bazate Parteneriatul strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, a declarat Dan Cărbunaru, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.

„Toate aceste lucruri constituie o concretizare a colaborării aprofundate şi a obiectivelor comune ale celor două guverne”, a adăugat Dan Cărbunaru, citat de Agerpres.
Natalia Gavrilița, noua șefă a guvernului de la Chișinău, a fost învestită în funcție în august, după un vot al parlamentului nou constituit după alegerile parlamentare câștigate cu un scor zdrobitor de partidul pro-european PAS.

La începutul lunii decembrie, Natalia Gavrilița a venit în vizită la București și a discutat cu premierul Nicolae Ciucă, stabilindu-se, cu această ocazie organizarea unei noi şedinţe a celor două guverne la începutul anului 2022. Ședința fusese convenită de principiu încă din august, după învestirea premierului de la Chișinău, când aceasta a avut o convorbire cu premierul de atunci al României, Florin Cîțu.

În ultimii zece ani, au avut loc patru ședințe comune de guvern între Republica Moldova și România. La 3 martie 2012, a avut loc la Iași prima ședința comună a Guvernelor României și Republicii Moldova. Ulterior au mai avut loc ședințe comune la Neptun (2015), Piatra Neamț (2017) și Bucureşti (2018).

Noua ședință comună de guvern intervine într-un context regional complicat de tensiunile dintre Rusia și Ucraina, precum și al creșterii prețurilor la energie. Moldova, dependentă de gazul rusesc, are în prezent un diferend cu compania Gazprom legată de prețul gazului și de plata unei datorii. În ianuarie, premierul Nicolae Ciucă a discutat cu Natalia Gavriliţa despre sprijinul pe care România îl poate oferi Moldovei în cazul în care compania rusă Gazprom va suspenda livrarea de gaze.

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.