Cei mai bogaţi ruşi au pierdut 32 de miliarde de dolari din cauza crizei din Ucraina

Averile celor mai bogaţi oameni din Rusia au scăzut cu 32 de miliarde de dolari în acest an, iar escaladarea conflictului din Ucraina ar urma să conducă la o diminuare şi mai importantă a averilor, transmite Bloomberg.

Preşedintele SUA, Joe Biden, a declanşat marţi o serie de sancţiuni care vizează vânzarea de obligaţiuni suverane ruseşti peste hotare precum şi elitele Rusiei, anunţând de asemenea că va trimite un număr suplimentar de militari americani în ţările baltice.

Gennady Timchenko este în fruntea listei miliardarilor ruşi ale căror averi au scăzut, în condiţiile în care aproape o treime din averea sa a dispărut în acest an, potrivit Bloomberg Billionaires Index, o listă a celor mai bogaţi 500 de oameni de pe planetă, scrie Agerpres.

În vârstă de 69 de ani, Timchenko, fiul unui ofiţer sovietic care a devenit prieten cu Vladimir Putin în anii 1990, are acum o avere de aproximativ 16 miliarde de dolari, iar o mare parte din această avere provine de pe urma unei participaţii la producătorul rus de gaze naturale Novatek.

Un alt acţionar important de la Novatek, Leonid Mikhelson, a suferit şi el o diminuare a averii cu 6,2 miliarde de dolari în acest an, în timp ce averea preşedintelui grupului petrolier Lukoil, Vagit Alekperov, a scăzut cu aproximativ 3,5 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă, în condiţiile în care acţiunile Lukoil au scăzut cu aproape 17%.

Alături de Timchenko, pe lista persoanelor vizate de sancţiunile britanice se află Boris Rotenberg, 65 de ani, şi nepotul său Igor, 48 de ani, ale căror familii şi-au construit averea prin intermediul firmei Stroygazmontazh, specializată în construcţia de gazoducute.

Tată lui Igor, Arkady Rotenberg, este unul dintre foştii parteneri de antrenament la judo ai lui Putin.

În 2015 atât Arkady Rotenberg cât şi Boris Rotenberg şi Gennady Timchenko au fost vizaţi de sancţiunile americane impuse după anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia.

Potrivit Bloomberg Billionaires Index, în prezent cei 23 de miliardari ruşi au o avere combinată de 343 miliarde de dolari, în scădere faţă de 375 miliarde de dolari la finele anului trecut.

Pieţele financiare au înregistrat noi scăderi în ultimele zile după ce preşedintele Vladimir Putin a ordonat luni seara armatei ruse „să menţină pacea” în teritoriile separatiste pro-ruse din Ucraina cărora le-a recunoscut independenţa.

În replică, Germania a suspendat procesul de autorizare a gazoductului Nord Stream 2 iar Marea Britanie a impus sancţiuni asupra a cinci din băncile ruseşti şi trei din cei mai bogaţi oameni de afaceri din Rusia, inclusiv asupra lui Gennady Timchenko.

#ruși #dolari #cei mai bogati #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.