UE este indecisă în privinţa eliminării Rusiei din reţeaua de plăţi globală SWIFT

În timp ce aliaţii occidentali lucrează la răspunsul lor coordonat la invazia rusă din Ucraina, pare să existe o posibilitate reală ca Uniunea Europeană să ia măsura controversată de a elimina Rusia din SWIFT, o reţea de plăţi de înaltă securitate care conectează mii de instituţii financiare.

Scoaterea Rusiei din SWIFT ar face aproape imposibilă pentru instituţiile financiare să trimită bani în sau în afara ţării. Acest lucru ar avea un impact serios asupra companiilor ruse cu clienţi străini şi ar putea afecta în mod real economia ţării.

Naţiunile UE sunt împărţite dacă să facă sau nu acest pas. Surse de rang înalt din UE au declarat pentru CNN că există o diviziune în statele membre între ţări precum Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania, care doresc ca SWIFT să facă parte din pachetul de sancţiuni care va fi anunţat mai târziu joi, şi ţări precum Germania, Italia, Ungaria şi Cipru, care au legături economice mai puternice cu Rusia şi nu doresc ca SWIFT să fie inclus în noile sancţiuni.

Un diplomat de rang înalt din UE a declarat că există o negociere în curs, dar crede că este „probabil” ca interesele economice să câştige şi Bruxelles-ul să nu taie Rusia de la SWIFT.

#swift. UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.