Acţiunile băncilor din zona euro se prăbușesc

Acţiunile băncilor din zona euro au înregistrat joi scăderi semnificative, după ce forţele ruseşti au atacat ţinte din Ucraina, iar Occidentul a promis că va adopta noi sancţiuni împotriva Moscovei, transmite Reuters.

Indicele bursier pentru băncile din zona euro este în grafic pentru a înregistra cea mai slabă zi din martie 2020, când pieţele financiare erau afectate de informaţiile privind pandemia de COVID-19. Joi la prânz, indicele a scăzut cu 8,6%, ştergând toate câştigurile din 2022.

În timp ce mai multe bănci internaţionale şi-au redus operaţiunile din Rusia în ultimii ani, UniCredit SpA, Societe Generale şi Raiffeisen Bank International AG sunt în continuare cele mai mari bănci europene prezente pe piaţa rusească.

Indicele bursier pentru băncile din Italia înregistra un declin de peste 9%, titlurile UniCredit au scăzut cu 11,4%, în timp ce acţiunile altor bănci europene cu expunere la Rusia, precum Societe Generale, Raiffeisen Bank şi ING, au înregistrat scăderi între 8% şi 20%.

Liderii Uniunii Europene se vor reuni joi după-amiază, în cadrul unui Consiliu European extraordinar, pentru a discuta despre noi sancţiuni „masive şi severe’” împotriva Rusiei, care sunt în curs de finalizare şi vor fi adoptate „rapid’”. Noile sancţiuni propuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei vor viza sectoare strategice şi vor bloca accesul băncilor ruseşti pe pieţele financiare europene.

#zona euro #bănci #actiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă totală a Republicii Moldova a atins 10,49 miliarde de dolari în 2024, arată raportul actualizat al Băncii Mondiale privind finanțarea externă. Nivelul datoriei continuă să crească și este echivalent cu 153% din exporturile țării și 57% din venitul național brut, ceea ce indică o vulnerabilitate macroeconomică accentuată.

Potrivit datelor, structura creditorilor arată că Moldova depinde de finanțările oferite de instituțiile internaționale. FMI deține 25% din datoria publică externă, în timp ce Banca Mondială, prin Asociația Internațională pentru Dezvoltare (IDA), controlează 20%. Creditorii multilaterali reprezintă încă 8%, cei bilaterali 4%, iar sectorul privat doar 1% din portofoliul împrumuturilor publice.

Tendința ascendentă a datoriei este vizibilă pe parcursul ultimilor ani, de la 9,8 miliarde dolari în 2022, la 10,3 miliarde în 2023, până la 10,49 miliarde în anul 2024. Creșterea este alimentată de necesitatea finanțării deficitului bugetar, a programelor sociale și a achizițiilor energetice din perioada crizelor suprapuse.

În 2024, Moldova a primit debursări noi în valoare totală de 1,14 miliarde dolari, provenite în mare parte de la FMI și Banca Mondială. În același timp, statul a efectuat rambursări în sumă de 668 milioane dolari, sumă care include atât rate scadente, cât și dobânzi.