Preţurile la gaz în Europa au crescut cu 41%, după ce Rusia a atacat Ucraina

Preţurile europene de referinţă la gaze naturale au crescut joi cu 41%, după ce forţele ruseşti au atacat ţinte din Ucraina iar Occidentul a promis că va adopta noi sancţiuni împotriva Rusiei, transmite Bloomberg.

La Bursa de la Amsterdam, cotaţiile futures la gaze naturale au crescut joi cu 41%, până la 125 de euro pentru un Megawat-oră. Ulterior, în jurul orei locale 8:02 a.m., cotaţiile futures erau cu 30% mai mari, până la 116 de euro pentru un Megawat-oră, scrie Agerpres.

Această criză generează noi riscuri la adresa aprovizionării cu gaze naturale a Europei, care se confruntă deja cu o criză energetică. Continentul european depinde de Rusia pentru mai mult de o treime din aprovizionarea cu gaze, iar stocurile reduse de gaze au trimis preţurile la valori record. Rusia intenţionează să menţină „neîntrerupte” livrările de gaze peste hotare, a declarat ministrul rus al Energiei, Nikolai Shulginov, la începutul acestei săptâmâni.

Analiştii de la Goldman Sachs Group Inc., Wood Mackenzie Ltd. şi Rystad Energy AS prognozează că preţurile mari la gaze vor persista pentru restul acestui an pentru că există un deficit la acest combustibil utilizat la producţia de electricitate, în industrie şi la încălzirea locuinţelor.

Uniunea Europeană urmează să organizeze joi un summit de urgenţă al liderilor blocului. Europa va trebui să concureze cu Asia pentru gaze naturale lichefiate dacă livrările de gaze ruseşti prin conducte vor fi perturbate ca urmare a unei crize. În mod normal aproximativ o treime din livrările de gaze ruseşti destinate Europei trec prin Ucraina iar analiştii au avertizat că orice escaladare a conflictului ar putea perturba aceste livrările.

„În eventualitatea unor perturbări prelungite, stocurile de gaze nu vor putea fi refăcute pe parcursul verii. Ne vom confrunta atunci cu o situaţie catastrofală în care stocurile de gaze vor fi aproape zero înainte de iarna următoare. Preţurile vor exploda. Industriile vor fi nevoite să îşi oprească activitatea. Va apărea o spirală inflaţionistă. Criza energetică din Europa ar putea să declanşeze o recesiune globală”, susţine Kateryna Filippenko, analist şef la Wood Mackenzie.

#gaz #Europa #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.