Aderarea Moldovei la UE grăbită de un europarlamentar. A adresat o scrisoare deschisă lui Josep Borrell

Eurodeputatul Eugen Tomac, preşedintele PMP, îi cere lui Josep Borrell, Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, să stabilească un calendar concret cu autorităţile Republicii Moldova, cu paşi acceleraţi, pentru aderarea la Uniunea Europeană.

„Partidul Mişcarea Populară, formaţiunea membră a Partidului Popular European, solicită ca, având în vedere vizita oficială a lui Josep Borrell Fontelles la Chişinău în contextul războiului declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina, să fie stabilit cu autorităţile Republicii Moldova un calendar concret, cu paşi acceleraţi, pentru aderarea acestui stat la Uniunea Europeană”, potrivit lui Eugen Tomac.

El invocă solicitarea Preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind aderarea ţării sale la UE şi pericolul reprezentat de Federaţia Rusă, Acordul de Asociere aprobat de conducerea Republicii Moldova încă din iunie 2014 şi care a fost ratificat de Parlamentul de la Chişinău în iulie 2014, faptul că majoritatea cetăţenilor R. Moldova vorbesc limba română, limbă oficială a Uniunii Europene, iar o treime dintre aceştia au şi cetăţenie română, reformele implementate de Republica Moldova în ultimul an sub conducerea Preşedintelui Maia Sandu şi „greşeala istorică făcută de UE în încetinirea aderării la UE a Republicii Moldova după anexarea Crimeei de către Federaţia Rusă în 2014”.

„Partidul Mişcarea Populară consideră că Uniunea Europeană are datoria şi obligaţia morală de a prezenta pentru cetăţenii R. Moldova un plan clar de urmat pentru integrarea acestui stat în UE şi un orizont de timp bine definit pentru ca această ţintă să fie atinsă. Mai ales că acest obiectiv politic este susţinut şi de la nivelul oficial al statului român. În acest moment, având în vedere agresiunea Federaţiei Ruse asupra unui stat suveran cu o conducere legitim aleasă în urma unor alegeri democratice corecte, Uniunea Europeană trebuie să transmită un semnal de forţă în ceea ce priveşte implementarea Parteneriatului Estic (din care face parte şi Republica Moldova) pentru că vedem că toate concesiile făcute administraţiei de la Kremlin au fost inutile. Mulţi dintre cetăţenii R. Moldova sunt astăzi plecaţi la muncă în ţări ale Uniunii Europene. Sunt oameni cinstiţi şi muncitori, care iubesc şi respectă valorile şi principiile care stau la baza Uniunii. Din această perspectivă, aderarea Republicii Moldova ar fi doar pecetluirea unei stări de fapt absolut necesare. PMP îşi reiterează ca principal obiectiv Unirea Republicii Moldova cu România în urma unui proces de decizie a ambelor state, dar credem că acest lucru poate fi realizat la fel de rapid şi eficient sub umbrela Uniunii Europene”, conchide Tomac.

#aderare #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament