Criza din Ucraina riscă să pună pe brânci Moldova. Șeful diplomației UE: Suntem îngrijorați de această situație

Înaltul reprezentant al UE pentru politică externă şi de securitate Josep Borrell a avertizat că actuala criză din Ucraina se poate răspândi şi în alte regiuni, precum Balcanii de Vest, Georgia şi Republica Moldova, scrie BTA. Rusia nu se va opri în Ucraina, iar „Moldova este una dintre țările în care credem că presiunea rusă poate crește în zilele următoare”, a mai spus luni Borrell în cadrul conferinței de presă de după reuniunea miniștrilor de externe a statelor membre UE.

Invazia rusă din Ucraina a intensificat preocupările privind stabilitatea Balcanilor de Vest, regiune care încă poartă cicatricile celor mai recente războaie din Europa şi unde o parte din problemele legate de conflictul sângeros din anii 1990 au rămas nerezolvate.

Borrell a făcut afirmațiile în cadrul unei conferințe de presă în care oferea explicații referitoare la noul pachet european de asistenţă pentru Ucraina.

UE este îngrijorată pentru ce s-ar putea întâmpla în întreaga regiune. Influenţa rusă ar putea începe să opereze în state învecinate – în Republica Moldova, în Georgia – şi va influenţa de asemenea Balcanii de vest, a spus Borrell la conferinţa de presă.

El a subliniat că UE trebuie să fie extrem de precaută în ce priveşte impactul crizei ruso-ucrainene asupra Balcanilor de Vest şi să urmărească modul în care îşi coordonează statele candidate politica externă cu cea a blocului.

Borrell: „Întoarcem o pagină a istoriei Europei. Relațiile cu Rusia nu vor mai fi determinate de comerț”

„În total, cheltuielile noastre din domeniul apărării sunt de 4 ori mai mari decât cheltuielile de apărare ale Rusiei și egale cu cele ale Chinei”, a spus șeful diplomației UE în cadrul conferinței de luni. „Trebuie să cheltuim mai mult, dar, în general, trebuie să cheltuim mai bine.”

Despre efectele sancțiunilor asupra Europei, Borrell a spus: „Acest lucru va avea un preț. Sancțiunile vor avea reacții adverse, sancțiunile au un cost (…), dar trebuie să fim pregătiți să plătim acest preț acum pentru că, dacă nu, va trebui să plătim un preț mult mai mare pe viitor.”

„Întoarcem o pagină a istoriei integrării europene și, de asemenea, a istoriei Europei în perioada de după războaiele mondiale și de după Războiul Rece”, a mai spus Borrell. „Relațiile cu Rusia nu vor mai fi determinate de comerț, crezând că afacerile vor provoca o transformare politică a regimului [lui Putin].”

Despre conflictul cu Rusia, Borrell a spus: „Nu vrem să ne luptăm împotriva [poporului rus], vrem doar să apărăm Ucraina, în primul rând, și un mod de trai, apoi, față de agresiunea regimului lui Putin care este în antiteză cu valorile noastre și de aceea suntem alături de poporul ucrainean.”

#criză #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centrala hidroelectrică de la Costești ar putea să-și dubleze capacitatea de generare a energiei electrice prin extinderea surselor de producere cu ajutorul energiei regenerabile. Proiectele ambițioase au fost prezentate ministrului Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei vizite de documentare la Întreprinderea de Stat „Nodul Hidroenergetic Costești”.

Potrivit administrației întreprinderii, în frunte cu Igor Cibotaru, sunt pregătite studii de fezabilitate pentru instalarea unui parc fotovoltaic plutitor și a unui parc eolian, fiecare cu o capacitate de 5 până la 10 MW. Acestea vor fi completate cu baterii pentru stocarea energiei electrice, transformând nodul într-un important actor pe piața energiei, inclusiv pe cea de echilibrare, odată cu lansarea piețelor pe termen scurt.

Investițiile ar urma să fie acoperite din sursele proprii ale întreprinderii, acumulate în anii precedenți din profitul net reinvestit în dezvoltarea infrastructurii.

„Prin diversificarea surselor – apă, aer și soare – vom reduce dependența de o singură tehnologie și vom crește stabilitatea sistemului energetic național,” a declarat administratorul Cibotaru.

În prezent, centrala funcționează cu un singur generator de 16 MW, pus în funcțiune în 1978, și produce circa 65 milioane kWh anual – echivalentul a aproximativ 6% din energia electrică generată pe plan intern. Activitatea sa depinde de deciziile grupului operativ moldo-român, care gestionează debitul de apă din lacul de acumulare Costești.

Lacul de acumulare Costești, al doilea ca mărime din țară după cel de la Dubăsari, se întinde pe 70 km în susul râului Prut și are o suprafață de 59 km², o capacitate de 1,285 miliarde metri cubi și o adâncime maximă de 43 metri.

Dacă proiectele vor primi undă verde de la Consiliul de administrație, centrala de la Costești ar putea deveni un exemplu regional de tranziție energetică durabilă.