Băncile italiene și franceze au cea mai mare expunere la Rusia

01 Mart. 2022, 13:04
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
01 Mart. 2022, 13:04 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Extinderea sancţiunilor financiare impuse Rusiei în urma invadării Ucrainei a provocat turbulenţe în rândul băncilor europene, cele italiene şi franceze având cea mai mare expunere la Rusia, transmite Reuters.

Divizia europeană a Sberbank, cel mai mare grup bancar rusesc, este în pragul falimentului după ce deponenţii s-au grăbit să îşi retragă economiile, speriaţi de consecinţele extinderii conflictului.

Printr-o decizie care a schimbat semnificativ sectorul financiar, statele occidentale au decis excluderea unor bănci ruseşti din sistemul interbancar SWIFT, un instrument esenţial pentru finanţele globale. Toate activele Băncii Centrale a Rusiei vor fi îngheţate, într-o încercare de a bloca finanţarea operaţiunii militare lansate de preşedintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei. Banca Centrală a Rusiei are rezerve de aproximativ 630 de miliarde de dolari.

Deciziile sunt menite să submineze capacitatea Rusiei de a face faţă sancţiunilor economice şi reprezintă o ameninţare pentru băncile occidentale expuse la economia rusă.

În Europa, băncile italiene şi franceze au cea mai mare expunere la Rusia, ambele cu puţin peste 25 de miliarde de dolari la finele lunii septembrie 2021, urmate de băncile din Austria, cu o expunere de 17,5 miliarde de dolari, arată datele Băncii Reglementelor Internaţionale (BIS).

Comparativ, expunerea pe Rusia a băncilor americane este de 14,7 miliarde de dolari.

În rândul băncilor individuale, divizia din Rusia a grupului austriac Raiffeisen Bank International (RBI) este a noua cea mai mare bancă din această ţară, cu active de 15,8 miliarde de euro, 8.700 de angajaţi şi peste 4,5 milioane de clienţi.

Expunerea grupului bancar austriac la Rusia totaliza 22,85 miliarde de euro, mai mult de jumătate având legătură cu sectorul corporatist.

De asemenea, Raiffeisen deţine 2,2 miliarde de euro în împrumuturi acordate clienţilor din Ucraina.

Banca franceză SocGen, prezentă în Rusia prin subsidiara Rosbank, avea la finalul anului trecut o expunere de 18 miliarde de euro la Rusia. Societe Generale a început să facă afaceri în Rusia în 1872, apoi a părăsit ţara în 1917, când a izbucnit revoluţia bolşevică, revenind în 1973. Are 1,5 milioane de clienţi locali.

Subsidiara UniCredit este a 14-a cea mai mare bancă din Rusia, expunerea sa fiind de 14,2 miliarde de euro.

Intesa Sanpaolo, cel mai mare grup bancar italian, este de asemenea activă în Rusia, unde finanţează proiecte majore de investiţii în domeniul energetic. Expunerea Intesa la Rusia totaliza 5,57 miliarde de euro. Banca are şi o subsidiară în Ucraina.

Grupul bancar olandez ING are credite către clienţii ruşi de 4,5 miliarde de euro, şi de aproximativ 600 milioane de euro în cazul clienţilor din Ucraina.

Majoritatea acestor împrumuturi sunt în euro şi dolari.

07 Sept. 2026, 22:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 22:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.