De ce este importantă centrala nucleară de la Zaporijie pentru Ucraina? Ce consecințe are capturarea de către ruși

Centrala nucleară de la Zaporojie generează o cantitate importantă din electricitatea produsă în Ucraina. Capturarea centralei de către forțele armate ruse amenință capacitatea Kievului de a asigura în continuare locuitorii țării cu electricitate.

În această dimineață, autoritatea regională din zona în care se află centrala de la Zaporijie a confirmat că trupele ruse au capturat-o, precizând că personalul monitorizează starea reactoarelor pentru a se asigura că acestea pot opera în siguranță.

Anunțul a venit după ce în cursul nopții de joi spre vineri au avut loc lupte în jurul centralei și un incendiu a izbucnit. Oficialii ucraineni au anunțat în jurul orei 6:40 că incendiul a fost stins și că nu au existat victime, după ce luptele au încetat în jurul orei 5:00.

Importanța centralei nucleare de la Zaporijie pentru Ucraina

Centrala Zaporijie din apropierea orașului Enerhodar, aflat pe malul Niprului, este cea mai mare centrală nucleară din Europa și a noua cea mai mare din lume. Ea are 6 reactoare, fiecare generând 950MW de electricitate pentru un total de 5.700MW, suficient pentru a alimenta aproximativ 4 milioane de locuințe, scrie hotnews.ro.

Centrala de la Zaporijie se află la aproximativ 200 de kilometri de Donbas și 550 de kilometri sud-est de Kiev.

Centrala a fost construită între 1984 și 1995. Pe timp de pace, centrala nucleară de la Zaporojie genera 20% din cantitatea totală de electricitate produsă în Ucraina și aproape jumătate (site-ul power-energy.com estimează procentul la 40%) din energia generată de centralele nucleare ucrainene.

Astfel, dacă Rusia va închide complet centrala, sistemul energetic al Ucrainei va avea serios de suferit, cu implicații atât asupra civililor, dar și a altor structuri strategice.

Centrala nucleară de la Cernobîl a fost capturată încă de joi, din prima zi a invaziei, de către armata rusă.

Există vreo amenințare privind scurgerea de radiații?

Agenția Internațională de Energie Atomică (IAEA) a anunțat vineri dimineața că infrastructura esențială a centralei nucleare de la Zaporijie nu a fost afectată de incendiul din cursul nopții și nu s-au înregistrat variații ale nivelului de radiații, un anunț asemănător fiind făcut de agenția ucraineană de reglementare în domeniul energetic.

Statele Unite au declarat de asemenea că nu au detectat un nivel neobișnuit de radiații în jurul centralei. Jennifer Granholm, secretarul american al energiei, a afirmat că reactoarele de la Zaporijie „sunt protejate de structuri de protecție puternice și reactoarele sunt închise în siguranță”.

Tony Irwin, expert în siguranță nucleară și profesor la Universitatea Națională a Australiei, a declarat pentru The Guardian că reactoarele nucleare cu apă sub presiune (PWR) folosite de centrala de la Zaporijie sunt „mult mai sigure” decât reactoarele de la Cernobîl unde a avut loc cel mai cunoscut accident nuclear din istorie.

Reactoarele de tip PWR au structuri de protecție mari și sisteme de anti-incendiu automate, explică acesta, adăugând că un alt element de siguranță îl reprezintă faptul că aceste reactoare au două circuite de alimentare separate și sisteme de răcire de urgență.

#Zaporijie #centrala nucleara #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.