Sergiu Gaibu: Conflictul din regiune influențează creșterea prețurilor

Cei mai importanți factori care contribuie la majorarea prețurilor în Republica Moldova sunt războiul din Ucraina și criza energetică mondială. Declarațiile îi aparțin ministrului economiei, Sergiu Gaibu, care, mai spune că volumul importurilor din cele 3 state implicate direct sau indirect în război (Rusia, Ucraina și Belarus) nu este atât de mare încât să creeze un deficit de alimente în magazinele din Republica Moldova.

Potrivit lui Sergiu Gaibu, produsele importante din aceste 3 țări pot fi ușor substituite cu importuri din alte țări. De asemenea, producătorii locali vor fi implicați pentru a asigura piața internă.

„Prima categorie de produse importate din aceste 3 țări sunt țigările de foi, cu o valoare de 31 milioane de dolari, reprezentând 78% din totalul importurilor. Pe locul doi în topul produselor importate din aceste țări este apa, următoarea categorie o reprezintă produsele de patiserie și biscuiți. Pe locul 4 se plasează carnea, congelată și proaspătă. În special, carnea de pasăre. Și aici din Ucraina avem 50% din importuri. Dar aici avem potențial de creștere la nivel național. Deja am vorbit cu producătorii să crească cota cărnii de pasăre, pentru a asigura piața locală”, a spus Sergiu Gaibu, în cadrul emisiunii „Freedom” de la TV8.

În prezent, Republica Moldova se confruntă cu problema creșterii prețurilor, fenomen atestat și la nivel mondial. Sergiu Gaibu spune că Banca Națională, Consiliul Concurenței și ANRE sunt instituțiile care au menirea să țină prețurile sub control.

„Valul de creștere a prețurilor a început încă la mijlocul anului trecut, din cauza faptului că au crescut costurile logistice, cum ar fi prețul containerelor care a crescut de la 2-3 mii de dolari la 15 mii de dolari. Resursele energetice au dat o lovitură majoră economiei naționale. Acest conflict din regiune a servit ca un catalizator nou la creșterea prețurilor. Crește prețul tuturor produselor, indiferent că le aduceam din Uniunea Europeană sau Rusia. Primul instrument pe care-l are Republica Moldova când e vorba de prețuri este Banca Națională care are obiectivul de a menține inflația într-un coridor de 5%, al doilea instrument este ANRE care stabilește tarifele la produsele petroliere și a treia instituție responsabilă este Consiliul Concurenței care monitorizează ca un agent economic să nu profite de o poziție dominantă”, a mai spus Sergiu Gaibu.

Potrivit datelor oficiale, valoarea totală a exportului Republicii Moldova în Ucraina constituie 3%, în Belarus, la fel, circa 3%, iar în Federația Rusă 8,8%. În același timp, Republica Moldova importă din Belarus circa 2% din produse, circa 9,3% din Ucraina și 14% din Federația Rusă.

#sergiu gaibu #cresterea preturilor #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.