BNM scumpește leul. A majorat rata de bază la 12,50%

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis, cu vot unanim, majorarea ratei de bază și ratelor aferente facilităților permanente cu 2,0 puncte procentuale, la 12,50% anual. Depozitele și creditele overnight au crescut, la fel, cu 2 puncte procentuale la 10,50% și, respectiv, 12, 50%.

În același timp, se menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 30,0 la sută din baza de calcul.

Decizia intră în vigoare începând cu 16 martie 2022 și a fost luată urmare analizelor macroeconomice disponibile și evaluării situației actuale, inclusiv în contextul războiului din Ucraina, care a generat criza refugiaților și a deteriorat condițiile economice regionale și cele mondiale, cu repercusiuni severe asupra evoluției inflației globale. Implicațiile acestor evenimente condiționează o conjunctură fără precedent în Republica Moldova, economia națională fiind supusă modificărilor structurale.

Pe fundalul marcat de presiuni inflaționiste, atât băncile centrale ale valutelor de rezervă, cât și cele din Europa Centrală și de Est semnalează sau continuă procesul de înăsprire a politicii monetare.

Astfel, hotărârea BNM are drept scop combaterea efectelor inflației, așa încât să tempereze ritmul accelerat de creștere a prețurilor și, în același timp, pentru a proteja în continuare economiile cetățenilor plasate în băncile din Republica Moldova.

BNM va monitoriza cu precauție evoluția componentelor inflației și a factorilor de natură să afecteze dinamica acesteia, precum și riscurile și incertitudinile asociate prognozei pe termen scurt și mediu. De asemenea, Banca Națională monitorizează situația din sistemul bancar al Republicii Moldova, reiterând că acesta rămâne stabil și viabil, iar suficiența rezervelor valutare oferă BNM posibilitatea de a asigura stabilitatea financiară.

#decizie #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.