Lituania este dispusă să oprească importurile rusești de petrol și gaze: Ar crea unele probleme, dar nu sunt critice

Președintele Lituaniei a declarat că țara sa este dispusă să oprească importul de petrol și gaze rusești. Avertismentul său vine în timp ce Rusia continuă să atace Ucraina, scrie BBC.

„Ar crea unele probleme, dar acele probleme nu ar fi critice”, a spus președintele Gitanas Nauseda despre orice decizie de a întrerupe aprovizionarea cu gaz și petrol din Rusia.

Amintim că, anterior, Statele Unite ale Americii au interzis importul de petrol și gaz natural din Federația Rusă. Între timp, Marea Britanie a declarat că le va elimina treptat până la sfârșitul acestui an, iar UE își propune să facă Europa independentă de combustibilii fosili ruși până în 2030.

În ceea ce privește Lituania, președintele țării a spus: „Desigur, depinde de timp: de cât timp avem nevoie să ne adaptăm [la reducerea importurilor rusești]. „Dar aș spune cu alte cuvinte: suntem mai pregătiți pentru o astfel de reducere a resurselor energetice rusești decât multe alte țări din UE”.

Conform datelor, aproximativ 63% din importurile Lituaniei în 2019 au provenit din Rusia. Președintele Nauseda a spus, totuși, că această cifră este acum mai mică, deoarece rafinăria de petrol de la Mazeikiai, a optat să nu cumpere țiței din Rusia.

Pe lângă petrol, Lituania a lucrat, în ultimul deceniu, pentru a-și reduce dependența de Rusia de gazele naturale – inclusiv prin deschiderea propriului terminal GNL numit Independență.

Independența electrică, totuși, este încă o lucrare în curs, a spus președintele Nauseda.

„Suntem în continuare conectați cu așa-numitul sistem Brell al fostei Uniuni Sovietice și această conexiune nu permite trecerea la diferite sisteme [europene] [în prezent].

Cu toate acestea, el a spus că procesul de schimbare a Lituaniei de la Brell „va fi finalizat în 2025”.

„Acum vom încerca să accelerăm acest proces pentru a ne deconecta mai repede”, a adăugat el.

Președintele Nauseda a recunoscut, de asemenea, îngrijorarea continuă, inclusiv din partea președintelui Ucrainei cu privire la faptul că națiunile baltice – inclusiv Lituania – ar putea fi următoarea țintă pentru președintele rus Vladimir Putin.

„Din păcate, acest lucru este adevărat. Din moment ce Putin a declarat că cea mai mare tragedie a secolului al XX-lea a fost prăbușirea Uniunii Sovietice, a avut în vedere țările baltice, pentru că și ele sunt o parte consistentă a Uniunii Sovietice.

#gaz natural #Lituania #petrol #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile comerciale au atras în luna iulie 2025 depozite noi la termen în valoare totală de 3,84 miliarde lei, în creștere cu 11,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Depozitele în moneda națională au însumat 2,77 miliarde lei (72% din total), cu o creștere lunară de 9,4%, iar cele în valută au atins 1,07 miliarde lei, în urcare cu 17,5% față de iunie. Rata medie a dobânzii la depozitele în lei a fost de 4,81% (+0,15 p.p.), iar la cele în valută de 1,32% (–0,15 p.p.).

Cele mai solicitate au fost depozitele cu termene între 2 și 5 ani (47,4% din total) și cele între 6 și 12 luni (26,7%).

Depozitele persoanelor fizice au totalizat 3,07 miliarde lei, în creștere cu 17,8% față de iunie. Acestea au fost plasate în special pe termene de 2–5 ani (47,7%) și 6–12 luni (30,1%). Comparativ cu iulie 2024, depozitele în lei ale populației s-au majorat cu 51,8%, iar cele în valută cu 19,5%. Rata medie a dobânzii la depozitele în lei ale persoanelor fizice a scăzut ușor la 5,09% (–0,04 p.p.), iar la cele în valută la 1,21% (–0,15 p.p.).

În schimb, depozitele persoanelor juridice în lei au scăzut cu 15,3% față de luna precedentă, până la 564,1 milioane lei, în timp ce cele în valută au crescut cu 5,6%, ajungând la 175,6 milioane lei. Față de iulie 2024, depozitele firmelor în lei s-au redus cu 10,2%, iar cele în valută cu 21,9%. Rata medie a dobânzii la depozitele în lei ale persoanelor juridice a crescut la 3,82% (+0,44 p.p.), iar la cele în valută a coborât la 1,92% (–0,09 p.p.).