„Pașaport de aur” românesc: rezidență pentru investitori din afara UE cu 400.000 de euro

România ar putea lansa în curând un program de tip „Golden Visa”, oferind permis de ședere temporară investitorilor din afara Uniunii Europene care aduc capital semnificativ în țară, potrivit.

Proiectul de lege prevede crearea unui mecanism numit oficial „Programul de Rezidență prin Investiție”, prin care cetățenii din state terțe (din afara UE și SEE) ar putea obține un permis de ședere valabil cinci ani, reînnoibil, în schimbul unei investiții minime de 400.000 de euro în România.

Solicitanții ar putea alege între mai multe forme de investiție: achiziția de obligațiuni guvernamentale românești în valoare de cel puțin 400.000 de euro, cu scadență de minimum cinci ani; cumpărarea de bunuri imobile evaluate la cel puțin 400.000 de euro și păstrate cel puțin cinci ani; investiții în fonduri autorizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) de minimum 400.000 de euro; sau achiziția de acțiuni listate la bursă în valoare de minimum 400.000 de euro.

Investitorii trebuie să demonstreze proveniența legală a fondurilor, să nu figureze pe liste internaționale de sancțiuni și să nu prezinte riscuri pentru securitatea națională. Înainte de acordarea permisului, verificările vor fi efectuate de Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE), Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) și alte instituții competente.

Cei care îndeplinesc condițiile programului vor primi un permis de ședere reînnoibil pe cinci ani, cu dreptul de a include membrii familiei și posibilitatea de a solicita rezidență permanentă și ulterior cetățenia română după cinci ani de ședere continuă.

Programul nu impune un număr minim de zile de ședere anuală în România, dar investitorii trebuie să mențină investiția calificată pe toată durata permisului de ședere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#investiție #pașaport #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina