Rușii săracii rămân săraci, bogații devin mai bogați. Oligarhii au 210 miliarde de dolari ascunși în băncile elvețiene

Rușii au conturi în valoare de până la 213 miliarde de dolari în băncile elvvețiene, estimează asociația industriei financiare a țării. Sancțiunile împotriva Rusiei oferă ocazia rară de a arunca o privire în seifurile elvețiene, relatează Reuters.

Asociația Bancherilor Elvețieni (SBA) a estimat că băncile dețin fonduri între 150 de miliarde și 200 de miliarde de franci elvețieni (213 miliarde de dolari) ale clienților ruși în conturi offshore.

Suma avansată arată că amploarea afacerilor făcute de rușii bogați cu băncile din Elveția, cel mai mare centru mondial pentru averile offshore, este mult mai extinsă decât expunerile pe care câteva dintre companiile financiare elvețiene au început să le detalieze.

Dezvăluirea sumei de către SBA este surprinzătoare pentru Elveția, care a refuzat multe cereri anterioare de transparență și vine după ce țara a decis să aplice sancțiunile Uniunii Europene impuse Rusiei în urma invaziei în Ucraina.

Mattea Meyer, copreședintele Social-Democraților elvețieni, a cerut Elveției să blocheze banii aparținând rușilor apropiați președintelui Vladimir Putin și guvernului său.

„O parte din acești bani aparțin oligarhilor loiali Kremlinului. Banii și activitatea lor ajută la finanțarea războiului”, a spus ea, adăugând că Elveția „trebuie să facă tot posibilul pentru a închide robinetele de bani”.

Ministerul Elvețian al Economiei a declarat că nu are estimări clare cu privire la activele înghețate ale Rusiei. Iar SBA a subliniat că estimarea sa este mică, în comparație cu activele totale deținute de străini în Elveția, care a fost considerată de generații de oameni bogați din întreaga lume drept un refugiu sigur pentru banii lor.

„Proporția activelor deținute de clienții ruși reprezintă probabil un intervalul procentual scăzut, de o singură cifră, din totalul activelor transfrontaliere depuse în băncile elvețiene”, se arată într-o declarație a asociației.

Dubai, hub-ul financiar şi de afaceri al Golfului Persic, este de mult tip un magnet pentru bogaţii lumii, iar refuzul Emiratelor Arabe Unite de a lua o poziţie în disputa dintre aliaţii occidentali şi Moscova a semnalat ruşilor că banii lor sunt în siguranţă acolo.

În mult cazuri, ruşii înstăriţi au încercat să transfere spre Dubai fonduri care acum se află în Elveţia sau la Londra, care au impus sancţiuni oligarhilor şi organizaţiilor ruseşti, a declarat un bancher de top la o mare bancă privată din Elveţia. Acest avocat, care în prezent lucrează în Dubai, a dezvăluit că banca sa a primit întrebări de la mai multe entităţi ruseşti cu privire la rapiditatea cu care ar putea muta „fonduri foarte mari”, în valoare de sute de milioane de dolari, către statul din Golf.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#oligarhi #ruși #Elveția

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.