Putin pierde treptat războiul contra Ucrainei. Deputat UE: Sfârşitul preşedintelui rus poate fi lung şi sângeros

17 Mart. 2022, 16:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Mart. 2022, 16:40 // Actual //  bani.md

Războiul din Ucraina este mult mai lung comparativ cu planurile inițiale ale lui Vladimir Putin. Având în vedere rezistența pe care o arată armata ucraineană, mulți specialiști susțin că Rusia are șanse din ce în ce mai mici să câștige, însă pierderea nu va însemna neapărat și căderea lui Vladimir Putin. Bernard Guetta, deputat european, susține că „Putin a pierdut deja acest război”.

Bernard Guetta, deputat european din grupul Renew, a fost invitat într-o emisiune radio, unde a vorbit despre viitorul lui Vladimir Putin. În opinia sa, războiul în Ucraina. Dar e oare necesar să treci prin această criză pentru ca Uniunea Europeană să devină mai puternică?

„Totdeauna în momente de dificultate apar personalităţile. Deci nu e nimic uimitor că UE se afirmă într-o criză atât de gravă. Nu a fost nevoie decât de câteva ore pentru ca Uniunea să cadă de acord şi să livreze arme unei ţări în război, este fără precedent. Este un salt în UE a apărării”, explică el la postul DH Radio.

Deputatul amintește de faptul că Statele Unite sunt pe cale să se îndepărteze de teatrul european de mai mulţi ani. Este primordial ca Europa să apară ca o putere independentă. „Cred că avem un ‘Dream Team’ în fruntea UE. Josep Borrell, şeful diplomaţiei europene, este remarcabil. Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, este uimitoare, în vreme ce Charles Michel, preşedintele Consiliului European, îşi face treaba şi încă teribil de bine”.

Bernard Guetta cunoaște extrem de bine poporul rus. Înainte de a fi deputat, acesta a fost corespondent pentru cotidianul „Le Monde” în Rusia. După părerea lui, adeziunea populaţiei la acest război nu este deloc unanimă.

„Văd o opoziţie absoltă faţă de acest război la enorm de mulţi ruşi. În rest, văd un grad variabil de inconfort cert. În afara celor plătiţi de primul canal de ştiri rusesc care spune ce îi cere să spună FSB, adică fostul KGB, nu văd entuziasm radical pentru acest război. Popoarele rus şi ucrainean nu sunt unul şi acelaşi, dar au o istorie împletită de secole. Sunt legaţi prin limbă. Şi în plus, există enorm de multe căsătorii între ruşi şi ucraineni, în aşa fel încât e greu să găseşti o familie ucraineană fără o ramură rusească şi invers”, explică el.

Din punctul de vedere a lui Bernard Guetta, Vladimir Putin a pierdut deja războiul, vorbind din punct de vedere politic şi îl poate pierde şi militar. „Pentru a-l câştiga politic, ar fi trebuit ca la 48 de ore după începerea conflictului să-şi facă o intrare victorioasă în Kiev, aclamat de popuaţie ca un eliberator. Nu e deloc ce s-a întâmplat. Politic e din ce în ce mai dificil să explici de ce este domnul Zelenski un nazist drogat. Ea la fel de dificil să justifici că intri în această ţară pentru că e plină de rachete NATO. Mai întâi, nu e nicio rachetă a NATO, apoi Ucraina în niciun caz nu poate intra în NATO, deoarece există un veto german la această aderare din 2008. Putin vorbeşte aiurea, îl găsesc halucinat”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.