Războiul lui Putin goleşte rafturile magazinelor din Rusia şi portofelele locuitorilor

Sancţiunile dure impuse Moscovei stârnesc temeri privind viitoare penurii şi scumpiri uriaşe ale produselor de bază, scrie Financial Times.

De la dispozitive medicale, la bunuri de bază şi electronice, preţurile multor produse au crescut puternic în Rusia în urma sancţiunilor. Achiziţiile din panică de bunuri de bază ale căror preţuri au fost plafonate sunt la ordinea zilei, ruşii aşteptându-se la penurii de bunuri importate şi o criză a costurilor de trai odată cu deprecierea masivă a rublei.

Recunoscând durerea economică provocată de sancţiuni, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că va majora pensiile şi salariile. Guvernul a înfiinţat o linie telefonică de urgenţă pentru plângeri venite din partea oamenilor cu privire la creşteri incorecte de preţuri.

Pentru mulţi însă măsurile nu vor fi probabil suficiente. În decurs de o săptămână, până pe 15 martie, aproape jumătate din cei cu câştiguri de sub 50.000 de ruble (506 dolari) pe lună au indicat o deteriorare a condiţiilor lor financiare, în creştere cu 4% faţă de săptămâna similară din februarie, notează Ziarul Financiar.

Economiştii se aşteaptă ca o combinaţie de sancţiuni, dobânzi ridicate, inflaţie în creştere dramatică, ieşiri de capital, investiţii de business diminuate şi încredere slabă a consumatorilor să împingă Rusia într-o recesiune profundă în acest an. Agenţia de rating Scope se aşteaptă ca economia ţării să se contracte cu peste 10% în acest an, comparativ cu o creştere de 2,7% estimată în decembrie.

Ruşii şi-au retras în masă banii din bănci în primele zile de război, însă un colaps bancar a fost deocamdată evitat. Totuşi, posibilitatea unei creşteri dramatice a şomajului se profilează în condiţiile în care companiile care se bazează pe importuri întâmpină dificultăţi.

Deocamdată, canalele de social media din Rusia sunt inundate de imagini cu rafturi goale şi video-uri cu oameni în goana după produse de bază.

Produsele alimentare sunt printre cele cu cea mai redusă probabilitate de a fi afectate de sancţiuni, spun analiştii pentru că cele mai mari supermarketuri stochează bunuri importate, iar Rusia şi-a crescut producţia agricolă din 2014. Însă directorului unui important retailer din Rusia arată că problema va fi cu bunurile importate. Toate preţurile acestora sunt majorate.

Mulţi ruşi care câştigă de pe urma comerţului extern şi-au văzut de asemenea tăiată sursa de venit, incapabili să primească plăţi internaţionale după ce Visa, Mastercard, Western Union şi PayPal şi-au suspendat operaţiunile.

#alimente #criză #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.