Sergiu Gaibu: Avem suficiente grâne. Nu există deficit. Unicul produs care va fi greu de găsit în magazine

Ministrul Economiei dă asigurări că Republica Moldova nu duce lipsă de grâu alimentar. De asemenea, nu există premise ca țara să rămână fără produse alimentare. În același timp, Comisia Situații Excepționale menține interdicția de export pentru grâu, zahăr, făină de grâu. Potrivit lui Sergiu Gaibu, chiar dacă războiul de la graniță a dat peste cap importurile din Ucraina, Federația Rusă și Belarus, produsele importate din cele trei state pot fi ușor înlocuite. Singurul produs care va lipsi, o perioadă, de pe rafturile magazinelor, va fi hrișca.

Potrivit lui Sergiu Gaibu, în Republica Moldova nu există deficit de alimente. De asemenea, există suficient grâu atât pentru întreținerea populației și cât și pentru creșterea animalelor.

„Avem suficiente grâne la momentul actual. Nu există deficit. Pentru grâu s-a impus stoparea exportului, cantitățile sunt suficiente atât pentru a asigura alimentația populației, cât și pentru creșterea animalelor, până la noua roadă. La porumb s-a stabilit că avem cantități chiar mai mari decât erau datele statistice, s-a reluat exportul, dar se monitorizează strict de către Ministerul Agriculturii”, a spus Sergiu Gaibu, în cadrul emisiunii „Joi cu Liliana Barbăroșie” de la postul public de televiziune.

În același timp, ministrul Economiei spune că prețurile majorate la produsele alimentare reprezintă o consecință a războiului din Ucraina și a inflației mondiale. Sergiu Gaibu spune că deficitul unor produse de pe piață este creat artificial și că produsele importate anterior din Ucraina sunt înlocuite cu produse din statele Uniunii Europene, transmite IPN.

„Valul de scumpiri este cauzat de criza internațională. Lanțul de creșteri în domeniul energetic a afectat celelalte produse și acest bulgăre de zăpadă este în continuă creștere. Războiul din țara vecină a amplificat procesul dat. Lipsa unor produse este, mai degrabă, un efect al panicii care este alimentată de unele știri eronate. Dacă ne referim la sare, în ianuarie-februarie au fost importate 1000 de tone, iar în ultima săptămână s-au importat alte 300 de tone din România. Nu există problema deficitului de sare pentru că producători sunt și în Bulgaria, România, Polonia. Aveam și anterior importuri din aceste țări, dar cea mai ieftină era din Ucraina. Este o diferență de preț, dar nu este semnificativă”, a mai spus Sergiu Gaibu.

Hrișca este singurul produs care nu are alternativă pe piața europeană, iar din acest motiv, va fi greu de găsit prin magazine, spune Gaibu.

„Hrișca este un produs tipic pentru spațiul ex-sovietic. Cea mai mare parte a acestui produs crește în Ucraina și Rusia, de aceea el are alternative mai puțin și, se pare, o perioadă de timp va fi lipsă pe rafturile magazinelor”, a explicat ministrul.

#grane #sergiu gaibu #hrisca #produse alimentare #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.