Sergiu Gaibu: Avem suficiente grâne. Nu există deficit. Unicul produs care va fi greu de găsit în magazine

Ministrul Economiei dă asigurări că Republica Moldova nu duce lipsă de grâu alimentar. De asemenea, nu există premise ca țara să rămână fără produse alimentare. În același timp, Comisia Situații Excepționale menține interdicția de export pentru grâu, zahăr, făină de grâu. Potrivit lui Sergiu Gaibu, chiar dacă războiul de la graniță a dat peste cap importurile din Ucraina, Federația Rusă și Belarus, produsele importate din cele trei state pot fi ușor înlocuite. Singurul produs care va lipsi, o perioadă, de pe rafturile magazinelor, va fi hrișca.

Potrivit lui Sergiu Gaibu, în Republica Moldova nu există deficit de alimente. De asemenea, există suficient grâu atât pentru întreținerea populației și cât și pentru creșterea animalelor.

„Avem suficiente grâne la momentul actual. Nu există deficit. Pentru grâu s-a impus stoparea exportului, cantitățile sunt suficiente atât pentru a asigura alimentația populației, cât și pentru creșterea animalelor, până la noua roadă. La porumb s-a stabilit că avem cantități chiar mai mari decât erau datele statistice, s-a reluat exportul, dar se monitorizează strict de către Ministerul Agriculturii”, a spus Sergiu Gaibu, în cadrul emisiunii „Joi cu Liliana Barbăroșie” de la postul public de televiziune.

În același timp, ministrul Economiei spune că prețurile majorate la produsele alimentare reprezintă o consecință a războiului din Ucraina și a inflației mondiale. Sergiu Gaibu spune că deficitul unor produse de pe piață este creat artificial și că produsele importate anterior din Ucraina sunt înlocuite cu produse din statele Uniunii Europene, transmite IPN.

„Valul de scumpiri este cauzat de criza internațională. Lanțul de creșteri în domeniul energetic a afectat celelalte produse și acest bulgăre de zăpadă este în continuă creștere. Războiul din țara vecină a amplificat procesul dat. Lipsa unor produse este, mai degrabă, un efect al panicii care este alimentată de unele știri eronate. Dacă ne referim la sare, în ianuarie-februarie au fost importate 1000 de tone, iar în ultima săptămână s-au importat alte 300 de tone din România. Nu există problema deficitului de sare pentru că producători sunt și în Bulgaria, România, Polonia. Aveam și anterior importuri din aceste țări, dar cea mai ieftină era din Ucraina. Este o diferență de preț, dar nu este semnificativă”, a mai spus Sergiu Gaibu.

Hrișca este singurul produs care nu are alternativă pe piața europeană, iar din acest motiv, va fi greu de găsit prin magazine, spune Gaibu.

„Hrișca este un produs tipic pentru spațiul ex-sovietic. Cea mai mare parte a acestui produs crește în Ucraina și Rusia, de aceea el are alternative mai puțin și, se pare, o perioadă de timp va fi lipsă pe rafturile magazinelor”, a explicat ministrul.

#grane #sergiu gaibu #hrisca #produse alimentare #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După două decenii de exod masiv, Republica Moldova pare să fi atins „punctul de saturație” al migrației, susține economistul Veaceslav Ioniță, citând un sondaj CBX Research realizat pentru IDIS „Viitorul”. Cercetarea relevă că 74 % dintre moldovenii rămași în țară declară că nu au muncit niciodată peste hotare și nici nu plănuiesc să plece.

Potrivit sondajului, cei 74 % se împart în două categorii: 38 % „complet ancorați”, care exclud orice scenariu de emigrare, și 36 % care, deși ar avea o destinație preferată „în teorie”, aleg în mod conștient să rămână în Moldova. În cifre absolute, acest nucleu de stabilitate depășește 1,7 milioane de persoane din populația rezidentă actuală.

Ioniță afirmă că, odată cu reducerea intenției de plecare, politicile publice ar trebui să vireze de la strategia clasică de „repatriere a diasporei” spre mobilizarea resurselor umane interne. „Acești oameni reprezintă un capital social ignorat: sunt disponibili pentru formare profesională locală, investiții comunitare și inițiative antreprenoriale. Ei pot constitui baza unei noi economii locale, mai puțin vulnerabile la șocurile externe”, arată economistul.

Potrivit lui Ioniță, verticala oportunităților include: stimulente fiscale și granturi pentru afaceri de familie și start-up-uri rurale, programe de recalificare tehnică pentru industriile cu potențial (energie regenerabilă, agro-teh, servicii IT la distanță) și crearea de fonduri locale de garanție pentru micro-împrumuturi, destinate tocmai celor care nu au fluxuri de venit din migrație.

Tot economistul remarcă un „nou tip de patriotism economic”: „Pentru cei 74 %, munca în Moldova este o alegere asumată, nu doar o lipsă de alternativă. Ei pot deveni eroii redresării economice, dacă statul și mediul de afaceri le valorifică loialitatea”.

Datele oficiale indică circa 1,1 milioane de cetățeni moldoveni stabiliți peste hotare, ceea ce plasează Moldova pe primele locuri în Europa la raportul diasporă/populație. Cu toate acestea, CBX Research sugerează că intenția de plecare a scăzut semnificativ, mai ales la categoria 30–49 de ani. Fenomenul este atribuit „saturației migratorii” — efectul combinat al reducerii rezervorului de populație aptă de plecare și al creșterii costurilor adaptării în statele de destinație.

Apel la politici coordonateoniță recomandă Guvernului și autorităților locale să îmbine strategiile de diaspora cu planuri de dezvoltare axate pe comunitățile rămase: „Fără infrastructură rurală, servicii publice digitale și acces la finanțare, cei 74 % vor rămâne subutilizați. Din perspectiva sustenabilității fiscale, e mai ieftin să investești în oamenii rămași decât să-i aduci înapoi pe cei plecați”.

Analiza economistului concluzionează că redefinirea politicilor de piață a muncii, educației și antreprenoriatului în jurul „nucleului sedentare” ar putea transforma vulnerabilitatea demografică a Moldovei într-un avantaj competitiv bazat pe stabilitate și comunitate.