Sergiu Gaibu: Avem suficiente grâne. Nu există deficit. Unicul produs care va fi greu de găsit în magazine

Ministrul Economiei dă asigurări că Republica Moldova nu duce lipsă de grâu alimentar. De asemenea, nu există premise ca țara să rămână fără produse alimentare. În același timp, Comisia Situații Excepționale menține interdicția de export pentru grâu, zahăr, făină de grâu. Potrivit lui Sergiu Gaibu, chiar dacă războiul de la graniță a dat peste cap importurile din Ucraina, Federația Rusă și Belarus, produsele importate din cele trei state pot fi ușor înlocuite. Singurul produs care va lipsi, o perioadă, de pe rafturile magazinelor, va fi hrișca.

Potrivit lui Sergiu Gaibu, în Republica Moldova nu există deficit de alimente. De asemenea, există suficient grâu atât pentru întreținerea populației și cât și pentru creșterea animalelor.

„Avem suficiente grâne la momentul actual. Nu există deficit. Pentru grâu s-a impus stoparea exportului, cantitățile sunt suficiente atât pentru a asigura alimentația populației, cât și pentru creșterea animalelor, până la noua roadă. La porumb s-a stabilit că avem cantități chiar mai mari decât erau datele statistice, s-a reluat exportul, dar se monitorizează strict de către Ministerul Agriculturii”, a spus Sergiu Gaibu, în cadrul emisiunii „Joi cu Liliana Barbăroșie” de la postul public de televiziune.

În același timp, ministrul Economiei spune că prețurile majorate la produsele alimentare reprezintă o consecință a războiului din Ucraina și a inflației mondiale. Sergiu Gaibu spune că deficitul unor produse de pe piață este creat artificial și că produsele importate anterior din Ucraina sunt înlocuite cu produse din statele Uniunii Europene, transmite IPN.

„Valul de scumpiri este cauzat de criza internațională. Lanțul de creșteri în domeniul energetic a afectat celelalte produse și acest bulgăre de zăpadă este în continuă creștere. Războiul din țara vecină a amplificat procesul dat. Lipsa unor produse este, mai degrabă, un efect al panicii care este alimentată de unele știri eronate. Dacă ne referim la sare, în ianuarie-februarie au fost importate 1000 de tone, iar în ultima săptămână s-au importat alte 300 de tone din România. Nu există problema deficitului de sare pentru că producători sunt și în Bulgaria, România, Polonia. Aveam și anterior importuri din aceste țări, dar cea mai ieftină era din Ucraina. Este o diferență de preț, dar nu este semnificativă”, a mai spus Sergiu Gaibu.

Hrișca este singurul produs care nu are alternativă pe piața europeană, iar din acest motiv, va fi greu de găsit prin magazine, spune Gaibu.

„Hrișca este un produs tipic pentru spațiul ex-sovietic. Cea mai mare parte a acestui produs crește în Ucraina și Rusia, de aceea el are alternative mai puțin și, se pare, o perioadă de timp va fi lipsă pe rafturile magazinelor”, a explicat ministrul.

#grane #sergiu gaibu #hrisca #produse alimentare #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.