Războiul lui Putin goleşte rafturile magazinelor din Rusia şi portofelele locuitorilor

Sancţiunile dure impuse Moscovei stârnesc temeri privind viitoare penurii şi scumpiri uriaşe ale produselor de bază, scrie Financial Times.

De la dispozitive medicale, la bunuri de bază şi electronice, preţurile multor produse au crescut puternic în Rusia în urma sancţiunilor. Achiziţiile din panică de bunuri de bază ale căror preţuri au fost plafonate sunt la ordinea zilei, ruşii aşteptându-se la penurii de bunuri importate şi o criză a costurilor de trai odată cu deprecierea masivă a rublei.

Recunoscând durerea economică provocată de sancţiuni, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că va majora pensiile şi salariile. Guvernul a înfiinţat o linie telefonică de urgenţă pentru plângeri venite din partea oamenilor cu privire la creşteri incorecte de preţuri.

Pentru mulţi însă măsurile nu vor fi probabil suficiente. În decurs de o săptămână, până pe 15 martie, aproape jumătate din cei cu câştiguri de sub 50.000 de ruble (506 dolari) pe lună au indicat o deteriorare a condiţiilor lor financiare, în creştere cu 4% faţă de săptămâna similară din februarie, notează Ziarul Financiar.

Economiştii se aşteaptă ca o combinaţie de sancţiuni, dobânzi ridicate, inflaţie în creştere dramatică, ieşiri de capital, investiţii de business diminuate şi încredere slabă a consumatorilor să împingă Rusia într-o recesiune profundă în acest an. Agenţia de rating Scope se aşteaptă ca economia ţării să se contracte cu peste 10% în acest an, comparativ cu o creştere de 2,7% estimată în decembrie.

Ruşii şi-au retras în masă banii din bănci în primele zile de război, însă un colaps bancar a fost deocamdată evitat. Totuşi, posibilitatea unei creşteri dramatice a şomajului se profilează în condiţiile în care companiile care se bazează pe importuri întâmpină dificultăţi.

Deocamdată, canalele de social media din Rusia sunt inundate de imagini cu rafturi goale şi video-uri cu oameni în goana după produse de bază.

Produsele alimentare sunt printre cele cu cea mai redusă probabilitate de a fi afectate de sancţiuni, spun analiştii pentru că cele mai mari supermarketuri stochează bunuri importate, iar Rusia şi-a crescut producţia agricolă din 2014. Însă directorului unui important retailer din Rusia arată că problema va fi cu bunurile importate. Toate preţurile acestora sunt majorate.

Mulţi ruşi care câştigă de pe urma comerţului extern şi-au văzut de asemenea tăiată sursa de venit, incapabili să primească plăţi internaţionale după ce Visa, Mastercard, Western Union şi PayPal şi-au suspendat operaţiunile.

#alimente #criză #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.