Se clatină jilțul lui Putin. Riscul să fie debarcat, tot mai mare cu fiecare săptămână de război în Ucraina

Riscul unei lovituri de stat organizată de FSB, serviciul secret al Rusiei, împotriva lui Vladimir Putin crește cu fiecare săptămână de război în Ucraina, potrivit unei surse de rang înalt (whistleblower) din serviciile de informații ruse, scrie The Guardian.

Haosul și nemulțumirea au pus stăpânire pe serviciile secrete din Rusia după invadarea ratată a Ucrainei.

Scrisori scrise de un analist anonim din serviciile și trimise lui Vladimir Osecikin, activist rus aflat în exil și fondator al organizației pentru drepturile omului Gulagu.net, au fost publicate online.

Președintele Vladimir Putin se confruntă cu riscul unei lovituri de stat chiar din interiorul cercului său de putere, potrivit sursei din serviciile serete ruse.

Potrivit The Guardian, Vladimir Osecikin a declarat pentru The Times că riscurile pe care și le asumă agenții secreți când dau astfel de informații este un semn al furiei lor crescânde față de Putin și al nemulțumirii față de efectele pe care sancțiunile le vor avea asupra agenților FSB, care nu vor mai putea „merge în vacanțe la vilele lor din Italia și nu-și vor mai putea duce copiii la Disneyland Paris”.

„Timp de 20 de ani, Putin a creat stabilitate în Rusia. Ofițeri FSB, polițiști, procurori – oameni din interiorul sistemului – au dus dus o viață bună. Dar acum tot s-a dus. Acești oameni și-au dat seama că războiul este o catastrofă pentru economie, pentru umanitate. Ei nu vor să se întoarcă la Uniunea Sovietică. Posibilitatea unei revolte a oamenilor din serviciile secrete crește cu fiecare săptămână, cu fiecare lună în care acest război continuă”, a declarat Vladimir Osecikin, care din 2015 trăiește în exil, în Franța.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#lovitura de stat #Kremlin #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna iulie 2026 credite noi în valoare totală de 7,395 miliarde de lei, cea mai mare parte a finanțărilor fiind contractată de mediul de afaceri, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Potrivit BNM, 62,4% din volumul total al creditelor noi a revenit mediului de afaceri, iar 37,6% persoanelor fizice. Raportat la volumul total, este vorba despre aproximativ 4,6 miliarde de lei acordate businessului și circa 2,8 miliarde de lei populației.

În cazul companiilor nefinanciare, creditele noi în moneda națională prezentate de BNM au însumat 2,328 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. Împrumuturile în valută acordate acestei categorii au ajuns la 1,589 miliarde de lei, cu o dobândă medie de 5,04%.

Mediul financiar nebancar a contractat credite noi de 248 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,79%, și echivalentul a 187 milioane de lei în valută, pentru care rata medie a fost de 5,75%.

Cele mai scumpe împrumuturi în lei din segmentul de business prezentat de BNM au fost cele acordate persoanelor fizice care practică activitate economică. Acestea au contractat 101 milioane de lei, la o rată nominală medie de 10,34%. În valută, volumul a fost de numai 0,5 milioane de lei, la o dobândă de 5,18%.

În cazul populației, creditele de consum au continuat să atragă sume importante. În iulie, persoanele fizice au contractat credite noi de consum în lei în valoare de 1,748 miliarde de lei, la o rată nominală medie de 10,83%. Creditele de consum în valută au avut un volum nesemnificativ, de circa 0,1 milioane de lei, însă dobânda medie a ajuns la 9,46%.

Totodată, creditele imobiliare noi acordate populației au depășit pragul de un miliard de lei într-o singură lună. Volumul acestora a constituit 1,007 miliarde de lei, la o dobândă nominală medie de 7,97%.

Datele detaliate ale BNM arată că grosul creditelor de consum în lei este contractat pe perioade de doi până la cinci ani. În această categorie au fost acordate 1,559 miliarde de lei, la o rată medie de 10,76%.

Creditele de consum cu o maturitate de până la 12 luni au însumat 66 milioane de lei, cu o dobândă de 11,20%, iar cele contractate pe o perioadă între un an și doi ani au totalizat 96 milioane de lei, cu o rată medie de 10,73%.

Cele mai scumpe credite de consum au fost cele cu maturitatea de peste cinci ani. Deși volumul lor a fost de numai 27 milioane de lei, rata nominală medie a dobânzii a ajuns la 14,29%.

Astfel, datele BNM arată că în timp ce companiile beneficiază de costuri ale finanțării în lei de aproximativ 8–10%, populația plătește sensibil mai mult pentru creditele de consum, dobânzile depășind 10% și ajungând, în funcție de maturitate, la peste 14%.