Marile companii care nu au ținut cont de sancțiunile Occidentului și continuă să activeze în Rusia

Multe companii străine și occidentale au început să-și sisteze sau să își suspende vânzarea produselor în Rusia după izbucnirea războiului din Ucraina și impunerea sancțiunilor internaționale Rusiei. De la începutul invaziei Ucrainei, peste 450 de companii și-au anunțat retragerea din Rusia, dar unele companii au continuat să opereze în Rusia fără a fi descurajate, arată datele Yale School of Management.

Conceptualizată inițial ca o simplă listă a companiilor care se retrag, versus „lista celor care rămân”, noua listă de companii cuprinde acum cinci categorii:

1) RETRAGERE – Companiile care opresc complet angajamentele rusești/ies din Rusia;

Găsim aici companii precum: Accenture, Avery Dennison, Baker Tilly, BBDO, Bryan Cave, BlackRock, Bolt, BP, British American Tobacco, Cummins, Daimler, Dentsu International, DDB, Deloitte, Dentons, DXC Technology, eBay, Eni, Exxon, EY, Fitch, FICO, Hogan Lovells, Interpublic Group, KPMG, London Stock Exchange Group, McKinsey, Moody’s, Marsh McLennan, Nasdaq, Netflix, Norton Rose Fulbright, OMV, Omnicom Media Group, Omnicom Group, Inc., PwC, Radio Free Europe, Shell, Spotify, Swarovski, Uber, Wintershall Dea AG, 2) SUSPENDARE – Companiile reduc temporar operațiunile în timp ce mențin opțiunile de revenire deschise:

Adidas, Adobe, Airbus, Alstom, Amazon, American Express, Alphabet, Apple, Aston Martin, Boeing, Bentley, Bombardier, Bank of China, Burberry, Burger King, Canon, CBRE, Chanel, Coca-Cola, Cisco, Commerzbank, Continental, Dell, Deutsche Bank, DHL, Disney, Estee Lauder, Ferrari, Ford, FedEx, GM, H&M, Harley-Davidson, Heineken, Hermes, Honda, HP, Hyundai, IBM, IKEA, Intel, Iveco, Jaguar, JYSK, Lego, Levi Strauss, LG Electronics, L’Oreal, LVMH, Marks & Spencer, McDonald’s, Mercedes-Benz, Microsoft, Nike, Nissan, Oracle, Panasonic, Prada, Ralph Lauren, Rolls Royce, Samsung, Visa.

3) REDUCEREA ACTIVITĂȚII – Companiile reduc unele operațiuni de afaceri în timp ce continuă altele: Allianz, BNP Paribas, Bosch, Carlsberg, GE, Goldman Sachs, HSBC, ING, JPMorgan, Oriflame, Pepsi, Whirlpool.

4) ”CUMPĂRĂ” TIMP – Companii care amână investițiile/dezvoltarea/marketingul planificate în timp ce continuă activitățile de fond: Accor, Baker Hughes, Barilla, Bayer, BASF, Cargill, Colgate-Palmolive, Coty, Danone, Henkel, Hyatt, Intercontinental Hotels, Johnson & Johnson, Linde, Marriott, Mars, Nestle, Pfizer, Pirelli, Procter & Gamble, Sanofi, Siemens, Unilever.

5) COMPANII CARE RĂMÂN – Companii care sfidează cererile de ieșire/reducerea activităților: AstraZeneca, Asus, Auchan-Retail, Credit Suisse, Decathlon, Deutsche Telekom, ID Logistics, Knauf, Lenovo, Metro, MOL Group, Raiffeisen, Renault, Societe Generale.

Lista este actualizată continuu de Jeffrey Sonnenfeld și echipa sa de experți, cercetători și studenți de la Yale Chief Executive Leadership Institute, reflectând noile anunțuri din partea companiilor în timp real.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#sanctiuni #companii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.