Rușii vizați de sancțiuni au active de 1,6 miliarde de dolari în Bahamas

Bahamas a identificat active de 1,6 miliarde de dolari în sistemul său financiar legate de entităţi ruseşti sancţionate de naţiunile occidentale, a declarat ministrul de stat din Bahamas pentru afaceri juridice, în Parlament, transmite Reuters.

În această lună, Bahamas a ordonat oprirea tuturor tranzacţiilor cu entităţile ruse şi belaruse aflate sub incidenţa sancţiunilor după invadarea Ucrainei de către Rusia, iar ulterior a declarat că a găsit active de 3 miliarde de dolari ai căror proprietari sunt legaţi de Rusia.

”Există trei persoane identificate şi o companie cu active în valoare de aproximativ 1,6 miliarde de dolari”, a declarat Jomo Campbell, miercuri, într-o declaraţie către Parlament.

”Din activele enumerate mai sus, doar 7,5 milioane de dolari sunt active aflate în custodie într-un portofoliu de gestionare a activelor, iar cea mai mare parte din sumă – 1,6 miliarde de dolari – sunt active ale unei companii private deţinute într-o structură fiduciară din Bahamas, şi nu depozite bancare”, a spus Campbell.

Campbell nu a răspuns imediat unei solicitări Reuters de detalii privind identitatea proprietarilor acelor active. Rusia numeşte acţiunile sale în Ucraina o ”operaţie specială”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Bahmas #ruși #active

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul petrolului de tip Brent a crescut brusc cu 5%, ajungând miercuri la 70,22 dolari pe baril, pe fondul escaladării periculoase a tensiunilor dintre Israel și Iran, relatează Reuters și Financial Times. Creșterea vine după mai multe luni de presiune descendentă, cauzată de creșterea producției în cadrul alianței OPEC+, care părea să stabilizeze piața petrolieră.

Reacția pieței reflectă temerile tot mai mari legate de un posibil conflict militar major în Orientul Mijlociu, după ce SUA au început evacuarea parțială a personalului diplomatic din Irak, Kuweit și Bahrain. În paralel, Pentagonul a autorizat retragerea voluntară a familiilor militarilor din întreaga regiune.

Tensiunea a crescut și mai mult după ce CBS News a relatat, citând oficiali americani, că Israelul este pregătit să lanseze o operațiune militară împotriva Iranului, iar potrivit The New York Times, Teheranul a elaborat deja un plan de răspuns cu atacuri masive asupra Israelului și bazelor americane.

Ministrul iranian al Apărării, Aziz Nasirzadeh, a declarat miercuri:

„Dacă ne va fi impus un conflict, toate bazele militare americane din regiune sunt în raza noastră de acțiune și vom lovi fără ezitare”. În acest climat, negocierile privind programul nuclear iranian s-au blocat, iar președintele Donald Trump a declarat că este „tot mai puțin optimist” în privința unui acord. Termenul-limită de 60 de zile pentru finalizarea negocierilor expiră joi, iar SUA, Iranul și Omanul — mediator în acest proces — nu au confirmat o posibilă întâlnire anunțată de Teheran pentru duminică.

Potrivit Helimei Croft, fost analist CIA și actual director pentru piețe de mărfuri la RBC Capital Markets, evacuarea parțială a personalului american este un indiciu clar al unui risc real:

„Aceste decizii nu se iau ușor. Ele presupun o evaluare serioasă a riscurilor. Zona devine tot mai periculoasă”. Prețurile au revenit ușor joi dimineață, Brent coborând la 69 dolari, iar WTI la 67,4 dolari, dar temerile persistă.

Anterior, în luna aprilie, Brent se tranzacționa sub 68 de dolari, iar în mai a coborât chiar sub 60 de dolari, în urma deciziei OPEC+ de a accelera producția. Însă explozia tensiunilor geopolitice a resetat brusc dinamica pieței.